Criza parlamentară s-a mutat la Curtea Constituțională. Cu toate acestea, instanța constituțională susține că nu vrea să intervină în conflictul politic, iar informațiile neoficiale apărute arată că se va pronunța asupra chestiunii de abia după data Congresului PNL din 25 septembrie. Prin această hotărâre însă, CCR ar putea influența jocul politic și anume – alegerea noului președinte PNL.
În condițiile în care premierul Florin Cîțu ar avea șanse mult mai mari de a fi ales președinte PNL din postura de șef al Guvernului decât dacă ar ajunge în fața delegațiilor după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură, este greu de spus că decizia CCR nu influențează politicul.
Senatul a transmis către CCR un punct de vedere în care solicită Curții să constate că există un conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, şi să admită sesizarea formulată de prim-ministrul României. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat decizia de a-şi însuşi punctul de vedere aprobat în Biroul permanent al Senatului.
„Conflictul nu există”
La rândul lor, președinții celor două Camere, Anca Dragu și Ludovic Orban, au transmis puncte de vedere separate către Curtea Constituțională, ei arătând că nu există conflict și că moțiunea ar trebui să își urmeze cursul firesc.
„În acest punct de vedere, semnat de mine, în calitate de preşedinte al Senatului României, arăt că nu se constituie motive pentru a considera existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Este de fapt un conflict de natură politică pe care Guvernul îl doreşte transformat într-un conflict de natură constituţională. Mai arătăm în acest punct de vedere că este vorba mai degrabă de o cerere ce nu poate fi admisibilă din partea Curţii Constituţionale. Este vorba de o serie de critici legate de iniţierea şi depunerea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii”, a argumentat Dragu.
Pe de altă parte, Dragu a mai cerut sesizarea unui conflict între Parlament și Guvern pe tema numirii noilor miniștri. Deși termenul maxim legal este de 45 de zile, Dragu consideră că Florin Cîțu trebuie să desemneze noii miniștri în locul celor demisionari de la USR PLUS. Numirea noilor miniștri ar aduce Guvernul la votul Parlamentului și ar putea pune Executivul în situația de a nu primit votul de încredere.
Și Ludovic Orban susține că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe tema moţiunii și propune respingerea sesizării formulate în acest sens de premierul Florin Cîţu. „În sesizare se observă că doar sunt prezumate, ipotetic, <<abuzuri din partea Parlamentului>> şi consideraţii asociate de natură teoretică, argumentaţii care în opinia noastră nu pot demonstra în mod neunivoc existenţa unui conflict instituţional. În acest context, apreciem că nu poate fi reţinută în sarcina preşedintelui Camerei Deputaţilor nicio poziţionare expresă sau implicită care să determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii moţiunii de cenzură, împrejurare care ar fi reprezentat cu adevărat o încălcare evidentă a relaţiilor instituţionale de rang constituţional”, se arată în punctul de vedere al preşedintelui Camerei către Curtea Constituțională.
Iohannis ar putea rezolva criza
Rezolvarea crizei se află la președinte, susține liderul PNL, Ludovic Orban. Potrivit acestuia, în prezent, „coaliţia este într-o pauză de luptă”.
„Preşedintele poate să rezolve criza astăzi. Are tot ce îi trebuie la dispoziţie pentru soluţionarea crizei şi este apanajul său constituţional, este obligaţia sa constituţională să se implice pentru rezolvarea crizei. Soluţia e simplă: un tete-a-tete de 15 minute, în sensul deblocării situaţiei. Sunt într-o comunicare instituţională cu preşedintele”, a afirmat Orban.
El a spus că orice persoană care cunoaşte atribuţiile constituţionale ale şefului statului şi situaţia politică din România ştie că „este atributul preşedintelui să intervină într-o astfel de situaţie”. „Preşedintele are cu certitudine posibilitatea de a rezolva criza, nu după 25 septembrie, ci astăzi, dacă doreşte”, a susţinut Ludovic Orban, care a spus și că refacerea coaliției este foarte simplă.
Citește și: Orban: La Congres se alege președintele PNL, nu distribuitorul de resurse pentru proiectul „România Educată”
