Proiectul, inițiat de parlamentarii PSD, a întrunit, în plenul Senatului, 85 de voturi ”pentru”, 21 – ”împotrivă” şi 11 abţineri.
Potrivit actului nomrativ, aleșii locali – primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene – vor beneficia de pensie dacă îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare şi dacă nu au fost condamnaţi definitiv, în această calitate, pentru fapte de corupţie. Practic, au fost translatate articolele din legea prin care parlamentarii primesc pensii speciale. Vor fi luate în calcul persoanele alese începând cu anul 1992. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul ministerului în domeniul administraţiei publice şi se plăteşte de către acesta.
Astfel, un primar de comună va primi o indemnizaţie de 800 de lei, în timp ce primarul general al Capitalei va primi o indemnizaţie de 1.400 de lei. Edilii care au avut trei mandate vor primi, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. ”Impactul urmează să fie făcut de Ministerul Finanţelor. La primarii de comună în jur de 800 de lei înseamnă această indemnizaţie, iar primarul Capitalei de 1.400 de lei pentru un mandat. Sunt vreo 200 de cazuri de primari de comune cu peste trei mandate”, a menţionat preşedintele Comisiei speciale pentru Codul administrativ, Marcel Ciolacu (PSD).
În trecut, o altă lege privind pensiile speciale ale aleșilor locali, votată de Parlament, a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională (CCR).
Reguli noi privind patrimoniul
Senatorii au modificat și regulile privind administrarea patrimoniului local. Astfel, o serie de decizii în aceast domeniu nu vor mai fi luate cu două treimi din voturi care până acum, ci cu jumătate plus unu din voturi. Este vorba de decizii care privesc bunurile din domeniul local sau județean care pot fi date în administrarea instituțiilor și regiilor autonome, concesionate, închiriate sau date în folosință gratuită. Aceleași reguli se aplică și pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. Doar hotărârile privind translativitatea dreptului de proprietate se mai adoptă de către consiliul local cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Este vorba de tranzacţii de vânzare-cumpărare, donaţii, moşteniri, schimburi de teren.
Acest set de amendamente este menit să rezolve o solicitare făcută de mulți primari și președinți de consilii județene, în special din PSD. Aceștia au jumătate plus unu din voturile consilierilor, dar cazurile în care ei pot obține două treimi din voturi sunt rare.
Senatorii au fost de acord și ca aleșii locali să aibă dreptul la PFA, eliminând un text de la articolul referitor la incompatibilităţi, care prevedea că aceştia nu pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, dacă intră în relaţii comerciale cu instituţii publice.
Propunerea legislativă privind Codul administrativ va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
Avertismentul Comisiei Europene
Înainte de votul din Senat, a apărut un avertisment al Comisiei Europene, potrivit căruia amendamentele din Parlament la Codul Administrativ periclitează eforturile de profesionalizare a funcţionarilor publici şi anulează paşii anteriori făcuţi în acest sens. Comisia mai arată, într-un punct de vedere remis G4Media. Ro, că eşecul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România (ex-ante) constituie temeiul pentru suspendarea plăţilor din fonduri europene. Practic, România riscă să piardă alocarea financiară a programului pentru perioada 2014-2020, adică 553,19 milioane de euro.
„Cele mai recente amendamente propuse în Parlament pentru Codul administrativ anulează eforturile anterioare făcute de Guvernul României şi măsurile relevante luate în contextul condiţionalităţii ex-ante pentru administraţia publică”, avertizează Comisia Europeană, care spune că modificările propuse pun în pericol eforturile de profesionalizare a serviciului public şi reduc atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, instituţia care a fost în centrul reformei.
Comisia Europeană precizează că „întârzierile în realizarea reformei serviciului public au, de asemenea, un impact negativ asupra capacităţii administraţiei de a exploata pe deplin oportunităţile oferite de fondurile UE”.
Plumb: CE să fie prudentă
Executivul european menţionează că, în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) şi articolul 142 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, nerealizarea acţiunilor necesare pentru a îndeplini o condiţie ex-ante constituie un motiv pentru suspendarea plăţilor în programele care sunt afectate.
În replică, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a susținut că România își va respecta anagajamentele. “Invit Comisia Europeană să fie prudentă în ceea ce priveşte o astfel de afirmaţie, deorece Codul administrativ nu este încă finalizat. România întotdeauna şi-a respectat angajamentele şi le va respecta. (…) Cred că nu trebuie să existe, în momentul de faţă, concluzii până când nu se finalizează Codul aministrativ”, a spus Rovana Plumb.
Adoptare cu scandal
În timpul dezbaterilor a avut loc un conflict între senatorul PSD Claudiu Manda şi senatoarea USR Florina Presadă. “Este şi un proiect foarte costisitor pentru români, pentru că ne costă pensiile speciale pentru primari o sută şi ceva de milioane de euro anual pentru cei care au avut minim un mandat. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă cei chemaţi să ia aceste decizii nu ar fi avut de plătit pe cei care slujesc aparatului de partid. Cum ar fi fost posibil un miting ca cel din weekend?”, a spus Presadă.
În replică, preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Claudiu Manda, i-a tăiat microfonul senatoarei USR Florina Presadă. “Rugămintea colegilor era să vă adresez rugămintea de a cere scuze PSD-ului pentru jigniri. Nu cred că o să o faceţi, motiv pentru care rămâne cum a spus domnul Brăiloiu. Vă rog să mergeţi în bancă”, a spus Claudiu Manda.
În şedinţa de plen din 21 decembrie 2017, senatorul PSD Liviu Brăilou a jignit-o grosolan pe Florina Presadă. ”Prinţeso, sugi p…”, i-a spus Brăiloiu, când senatoarea USR i-a dat drept cadou de sărbători un exemplar din ”Ferma animalelor”, de George Orwell.
