Prin această lege, agresorii vor purta brățări electronice care îi vor alerta pe polițiști dacă aceștia încearcă să se apropie de victime și vor reduce considerabil numărul violențelor.
Legea vizează persoanele cercetate penal care au anumite restricții: sunt arestate la domiciliu, le este interzis dreptul de a părăsi localitatea sau țara sau de către persoane față de care s-a pronunțat un ordin de protecție.
Sistemul eletronic de supraveghere prevede dispozitive mobile sau fixe. Astfel, persoana supravegheată va primi un dispozitiv mobil – o brățară care se va monta pe glezna persoanei supravegheată sau la încheietură, dacă nu se poate altfel. Dispozitivele electronice de supraveghere mobile trebuie să asigure informarea persoanei supravegheate cu privire la emiterea unei alerte.
Montarea, demontarea, precum și orice operațiuni de întreținere a dispozitivelor eletronice de supraveghere se realizează de către operatorul tehnic. În schimb, persoana supravegheată este obligată să mențină dispozitivul electronic în starea de funcționare, potrivit instrucțiunilor tehnice primite.
Dispozitive pentru victime
Legea prevede și existența unor dispozitive de supraveghere fixe care se montează în imobilul în care se execută măsura arestului la domiciliu sau în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.
Persoanele protejate vor avea și ele dispozitive de supraveghere destinate generării unor alerte privind apropierea sub distanța prestabilită a dispozitivului electronic de supraveghere mobil purtat de persoana supravegheată.
Organul de supraveghere are posibilitatea a verifica inopinat, chiar de mai multe ori pe zi, dispozitivele electronice ale persoanei supravegheate.
Categorii de alerte
Dispozitivele de supraveghere vor putea genera mai multe categorii de alerte:
– De părăsire a imobilului
– De depășire a perimetrului
– De apropiere
– De defecțiune
– De testare
Alerta generată se transmite automat dispeceratului de urgență operat de poliție, acestea constituind date de intervenție.
În cazul generării unei alerte, organele de supraveghere au acces la datele de localizare ale persoanei supravegheate.
Dezvoltarea sistemului de supraveghere cade în sarcina Inspectoratului General al Poliției Române și Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Partidele salută adoptarea
După vot, reprezentanții tuturor partidelor au salutat adoptarea acestei legi, iar PSD a atras atenția că nu face „opoziție oarbă”, ci a votat acest proiect care ajută victimele violențelor, chiar dacă el a fost inițiat de patru parlamentari PNL.
Din partea AUR, Dan Tănasă a catalogat momentul dreptul unul istoric, însă nu a scăpat ocazia de a ironiza PNL: „Nu v-a luat decât 31 de ani”.
Deputatul PSD Dumitru Coarnă a reamintit însă că această lege va trebui implementată, ceea ce înseamnă finanțare. El a reamintit că în lipsa alocării de resurse această lege nu va putea fi implementată, la fel cum se întâmplă și cu alte legi.
Proiectul de lege a fost inițiat de fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, premierul Florin Cîțu și senatorii Alina Gorghiu și Marcel Vela. El a fost adoptat de Senat în urmă cu un an, însă a avut un traseu parlamentar anevoios, fiind blocat la comisiile de la Camera Deputaților.
„Datele prezentate mai sus fac parte din sesizările oficiale, dar, sunt sigură că, în realitate, cifrele sunt mult mai mari. Printre alte motive, femeile preferă să nu vorbească și pentru că nu se simt suficient de protejate de lege”. OANA MURARIU, DEPUTAT USR PLUS
TEHNIC VORBIND
Statistica agresiunilor în familie
În 2020, în România s-au înregistrat 26.809 de sesizări privind loviri sau alte violențe, 91% dintre autori fiind bărbați.
Numărul omorurilor în 2020 a fost de 72, iar 59% dintre victime au fost femei sau fete, 82% dintre fapte fiind săvârșite la domiciliu.
În 2020 au fost emise 8210 ordine de protecție, iar o treime au fost încălcate. Între 2019 și 2020 s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor cu 30%.
