Partidele parlamentare PNL şi USR au depus la Parlament, proiectul de revizuire a Constituţiei, susţinut de 115 parlamentari, a anunţat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan.
Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleşi în „organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României” pentru cetăţenii „condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei şi a graţierii colective pentru fapte de corupţie”. De asemenea, parlamentarii şi Guvernul nu vor putea avea iniţiative legislative pentru amnistia şi graţierea colectivă cu privire la faptele de corupţie.
Propunerea mai prevede şi interzicerea acordării, de către preşedintele României, a graţierii individuale pentru fapte de corupţie.
În acelaşi timp, Guvernul nu va putea da ordonanţe de urgenţă ce afectează legile organice care reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţierii colective şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.
În ceea ce priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale, acest organism se va putea pronunţa pe constituţionalitatea „ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului”. Totodată, judecătorii Curţii ar putea hotărâ asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.
Iniţiatorii propunerii de modificare a Constituţiei motivează aceasta de „punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes naţional convocat de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis şi desfăşurat la data de 26 mai 2019”.
„Referendumul a fost validat, în consecinţă Parlamentul României are obligaţia, conform jurisprudenţei constituţionale, de a discuta şi a decide cu privire la temele referendumului, validate de poporul român prin scrutinul referendar amintit mai sus. Temele de interes naţional validate prin referendum cu incidenţă asupra dispoziţiilor constituţionale sunt următoarele: 1. interzicerea amnistiei şi a graţierii pentru fapte de corupţie; 2. interzicerea adoptării ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare; 3. extinderea dreptului de a sesiza neconstituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă şi de către Preşedintele României, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către 50 de deputaţi ori 25 de senatori”, conform sursei citate.
De asemenea, expunerea de motive face referire şi la iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”.
„Corelativ, se impune includerea în propunerea legislativă de revizuire a reglementării referitoare la interzicerea dreptului de a fi ales în cazul persoanelor care sunt condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, textul normativ propus fiind o preluare a iniţiativei cetăţeneşti avizată de Curtea Constituţională şi aflată în procedură parlamentară pentru dezbatere şi adoptare. Preluarea acesteia în prezenta iniţiativă de revizuire permite parcurgerea unui proces legislativ unitar şi organizarea unui singur referendum de aprobare a revizuirii Constituţiei”, arată documentul.
La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de preşedintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
i funcţia de eurodeputat: „Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
„Acest proiect vizează ca amnistia şi graţierea să nu mai fie posibile. Vorbim deopotrivă despre amnistie şi graţiere colectivă, cât şi de amnistie şi graţiere individuale, aşa cum prevede în momentul de faţă Constituţia. Tot în baza acestui proiect de lege, ordonanţele de urgenţă vor fi diminuate ca abundenţă, pentru că am crescut instituţiile care pot să sesizeze constituţionalitatea pe ordonanţele de urgenţă. Nu în ultimul rând, aşa cum s-a solicitat la semnarea pactului iniţiat de preşed „Trebuie să fie votat în prima cameră cu două treimi, în a doua cameră de asemenea cu două treimi. Dacă nu coincid voturile şi formele, se face o procedură de mediere în plenul reunit al Parlamentului şi se votează cu trei pătrimi. După acel vot poate fi declanşat Referendumul de modificarea a Constituţiei şi noi sperăm ca acesta să fie organizat cât se poate de repede, până la finalul acestui an”, a adăugat Turcan.intele Klaus Iohannis, integritatea în funcţia publică este prevăzută în acest text deopotrivă pentru instituţiile publice din România, cât şi pentru Parlamentul European”, a declarat la Parlament Raluca Turcan.
Ea a spus că partidele de opoziţie speră ca în noua sesiune parlamentară să se intre în dezbaterea pe articole.
La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a precizat că acesta este „un prim pas”.
„Spun că este un prim pas pentru că România are nevoie de o reformă constituţională mai amplă şi suntem convinşi că, în momentul în care, după nişte alegeri la termen sau anticipate, vom avea o majoritatea fără PSD, prin care România va putea să se însănătoşească, vom merge mai departe cu celelalte propuneri care vorbesc despre o reformă a CCR, confiscarea extinsă, reforma statului – toate elementele prin care România practic trebuie să-şi modernizeze Constituţia”, a afirmat Dan Barna.
