Informația apare într-un răspuns transmis de Ministerul Justiției la o interpelare a deputatului PNL Florin Roman. Dintre toți infractorii eliberați, aproape 1.300 au fost arestați din nou. Unii au recidivat, alții erau urmăriți în alte dosare. 39 dintre cei eliberați au comis din nou omoruri, 39 au comis noi violuri, 194 au comis noi tâlhării, 10 au comis infracțiuni de trafic de minori și proxenetism.
Printre cei eliberați înainte de termen se numără mulți infractori condamnați pentru fapte cu violență, inclusiv 1105 de persoane condamante pentru omor. Astfel, dintre cei eliberați înainte de termen 840 au fost condamnați pentru omor pe baza noului Cod penal, iar 265 pe baza vechiului Cod penal. Au ieșit din închisori și persoane condmandate pentru omor calificat – 599 pe baza vechiului Cod penal, 73 pe baza noului Cod penal. Pe lista celor eliberați se află și 324 de infractori condamnați pentru omor deosebit de grav. În cazul uciderilor din culpă, vorbim de 35 de persoane condamnate pe baza vechiului Cod penal și 143 condamnate pe baza noului Cod penal. De asemenea 355 fuseseră condamnați pentru lovire sau alte violențe, 136 pentru vătămare corporală, 81 pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. Alți 157 se făcuseră vinovați de lipsire de libertate în mod ilegal, 87 pentru traficul de persoane, 191 pentru traficul de minori. Printre cei eliberați se numără și 888 de persoane condamante pentru viol – 322 de peroane be baza vechiului Cod penal și 566 pe baza noului Cod penal.
De asemenea, dintre cei eliberați înainte de termen 188 au fost condamnați pentru proxenetism, 37 pentru agresiune sexuală, 103 pentru acte sexuale cu minori.
Opoziția a solicitat o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a modifica legislația în urma crimei de la Caracal, cerând abrogarea Legii recursului compensatoriu. “În 11 iunie majoritatea parlamentară PSD-ALDE a votat ȋmpotriva proiectului de lege depus de Partidul Naţional Liberal pentru abrogarea Recursului Compensatoriu şi stoparea eliberării timpurie a infractorilor din puşcării. Somăm majoritatea parlamentară ca măcar ȋn al doisprezecelea ceas să se trezească la realitate şi să abroge legea recursului compensatoriu!”, spune deputatul Florin Roman.
Cum a fost adoptată legea
Legea recursului compensatoriu a fost inițiată, în 2016, de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună. Proiectul prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căreia norma minimă este de trei metri de suprafață pentru un deținut. Guvernul Cioloș nu a apucat să trimită proiectul în Parlament, pentru că la finalul anului 2016 i s-a încheiat mandatul. Proiectul a fost însușit de Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu și aprobat în ședința din 31 ianuarie 2017. Guvernul Grindeanu, prin intermediul ministrului Justiției Florin Iordache, l-a trimis Parlamentului în ianuarie 2017.
Ulterior, Comisia juridică a Senatului a aprobat un amendament propus de UDMR, potrivit căruia spațiul spațiul necorespunzător a fost redefinit prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut. Legea a fost aprobată de Senat, după care a fost trimisă Camerei Deputaților, for decizional.
În cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaților, au fost aprobat mai multe amendamente provenite din partea deputaților PSD, ALDE, UDMR. Astfel, la inițiativa lui Eugen Nicolicea (PSD) s-au acordat șase zile pe lună de reducere din pedeapsă, pentru condiții necorespunzătoare, față de trei cât prevedea proiectul trimis de Guvern. De asemenea, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare”, adăugându-se o serie de condiții suplimentare pentru reducerea pedepsei.
Astfel, sunt considerate condiții necorespunzătoare: lipsa accesului la activități în aer liber, lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă, existenta infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție. Proiectul de lege și amendamentele Comisiei juridice au fost aprobate de Camera Deputaților cu voturile PSD, ALDE și UDMR. Ulterior, tocmai introducerea a numeroase noi prevederi a permis eliberarea mai multor deținuți.
Ulterior, legea a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională (CCR), dar contestația a fost respinsă.
