Partidele politice vor fi finanțate de la bugetul de stat, potrivit legii votate, ieri, de Camera Deputaților. Proiectul a generat o serie de controverse legate de acordarea subvențiilor, dar și de regimul împrumuturilor, care ar putea permite o finanțare mascată a partidelor.
Legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale a fost votată, ieri, de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu o majoritate largă: 262 de voturi pentru, opt împotrivă și 20 de abțineri. Proiectul a fost votat de PSD, PNL și PC, abținerile au venit din partea UDMR, iar voturile împotrivă din zona independenților.
Potrivit legii, un partid politic poate fi finanțat din subvenții de la bugetul de stat, împrumuturi de la persoane fizice și juridice, cotizații ale membrilor de partid, donații sau venituri provenite din activități proprii.
Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. De exemplu, un candidat la alegerile prezidențiale poate cheltui maximum 20.000.000 de lei, echivalentul a 20.000 de salarii minime brute. Dacă s-ar fi aplicat la alegerile prezidențiale din 2014, principiul ar fi permis decontarea de la stat a 160.000.000 de lei celor opt candidaţi care au obținut peste 3% din voturi.
Un candidat pentru Parlament poate primi cel mult 60.000 de lei. Cum viitorul Legislativ va avea în jur de 400 de parlamentari, fiecare partid care ia peste 3% va primi în jur de 24.000.000 lei. La alegerile din 2012, patru alianțe sau partide au obținut peste 3%, ceea ce ar ridica pragul cheltuielilor pentru Parlament la 96.000.000 de lei. Pentru un candidat la Parlamentul European statul decontează până la 750.000 de lei, ceea ce înseamnă 24.000.000 de lei pentru cei 32 de candidați ai partidelor care depășesc 3%. La ultimele alegeri europarlamentare, șase partide au depășit 3%, iar dacă s-ar fi aplicat aceste reguli, nota de plată s-ar fi ridicat la 144.000.000 de lei. În fine, pentru alegerile locale, statul va deconta în jur de 100.000.000 de lei. În total, nota de plată pentru toate tipurile de scrutin se va ridica la aproximativ 500.000.000 de lei. Acest calcul nu include situațiile neprevăzute, statul urmând să deconteze, de exemplu, și cheltuielile pentru un eventual referendum de demitere a președintelui.
Împrumuturile, finanțare mascată?
Până la decontarea banilor de la bugetul de stat, un candidat se va baza în special pe sursele proprii de finanțare și pe împrumuturi. Potrivit actului normativ, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic, într-un an fiscal, nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
De exemplu, prin legea bugetului pe 2015 veniturile sunt estimate la 107 miliarde lei, ceea ce ar însemna că un partid se poate împrumuta până la 26.000.000 de lei anual. Introducerea posibilității împrumuturilor a generat semne de întrebare în condițiile în care în România există o practică potrivit căreia firmele care sponsorizează campaniile electorale primesc în schimb contracte de la stat. În aceste condiții, este posibil ca firmele respective să renunțe la recuperarea împrumuturilor, acceptând, practic, o finanțare mascată. În plus, prevederile menite să limiteze abuzurile sunt incomplete. Astfel, persoanele juridice care au datorii la bugetul de stat nu pot împrumuta partidele, dar interdicția este eliminată pe baza unei declarații pe propria răspundere. De asemenea, împrumuturile sub 100.000 de lei rămân confidențiale.
Rolul Autorității Electorale Permanente (AEP) a fost întărit, instituția primind și atribuții de verificare a cheltuielilor partidelor, și nu doar a veniturilor, ca până acum. Partidele politice sau persoanele fizice ori juridice care au lucrat cu acestea trebuie să prezinte documentele și informațiile solicitate de AEP. De asemenea, AEP va putea sesiza Parchetul dacă suspectează ilegalități. Personalul care se va ocupa de verificări va beneficia de protecție și de un spor de 30% din salariul de bază. Pe de altă parte, parlamentarii au fost indulgenți în ceea ce privește sancțiunile pentru politicienii care încalcă noile reglementări. Amenda maximă va fi de 50.000 de lei, față de 25.000 în prezent, iar sancțiunile cele mai drastice sunt blocarea decontărilor de la bugetul de stat sau confiscarea sumelor colectate ilegal.
Proceduri pe muchie de cuțit
Rezolvarea problemei finanțării a fost prioritatea zero atât pentru PSD, cât și pentru PNL. Din acest motiv, în cadrul Comisiei de cod electoral, parlamentarii au lucrat pe un proiect de lege care fusese deja respins de Senat, în 25 februarie 2014. Chiar dacă i-au adus amendamente radicale, procedura folosită le-a permis parlamentarilor să nu mai prezinte proiectul la Senat (prima Cameră sesizată în cazul legislației electorale – n.r.), pe motiv că forul îl dezbătuse deja, și să vină cu acesta direct în plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.
De la aprobarea în Comisia de cod electoral, în data de 13 martie, proiectul a fost discutat în viteză. Luni, 16 martie, Biroul Permanent a decis că proiectul va fi discutat în procedură de urgență și l-a trecut pe ordinea de zi a primei ședințe de plen, când a și fost votat, deputații epuizând toate cele 53 de articole și 85 de amendamente. Legea poate fi contestată la Curtea Constituţională, dar niciun partid nu a anunțat o astfel de intenție. Dacă nu va fi contestată la Curte, legea va transmisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, care poate respinge proiectul o singură dată.