Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În căutarea tehnocraților

Zilele următoare, liderii partidelor parlamentare vor lua din nou drumul spre Palatul Cotroceni, pentru o a doua rundă de consultări în vederea formării noului Guvern.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 08.11.2015 - 23:33

Zilele următoare, liderii partidelor parlamentare vor lua din nou drumul spre Palatul Cotroceni, pentru o a doua rundă de consultări în vederea formării noului Guvern.

Cum balanța pare să se fi înclinat spre varianta unui Cabinet de tehnocrați, atât în spațiul politic, cât și în cel al rețelelor de socializare se înmulțesc propunerile de premieri și miniștri.

După prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni, întinsă pe două zile, situația arată astfel: coaliția până mai ieri la putere, formată din PSD, UNPR și ALDE, interpretează partituri dife­rite, iar liberalii mai susțin cu jumătate de gură argumentele pentru organizarea de alegeri anticipate. Din cele trei variante avansate public săptămâna trecută – guvern de tehnocrați, guvern de uniune națională și anticipate -, prima opțiune se bucură de susținerea tuturor partidelor parlamentare, fiind criticată doar de copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

În cazul anticipatelor, pe lista contraargumentelor găsim, în primul rând, procedura gre­oaie și îndelungată care trebuie parcursă pentru a provoca alegeri înainte de termen: Parlamentul să voteze de două ori împotriva Cabinetului propus, în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Apoi, pe lângă faptul că unii dintre actualii senatori și deputați nu sunt dispuși să renunțe la aproape un an de mandat, toată această perioadă de instabilitate s-ar suprapune peste lunile de iarnă, inclusiv peste dezbaterea și aprobarea bugetului de stat pe 2016.

Cât despre varianta Guvernului de uniune națională, ideea a fost exclusă categoric de libe­rali. „Într-un asemenea Guvern de uniune naţională, Partidul Naţional Liberal nu se va găsi. Noi nu mai putem să colaborăm sub nici un fel de semn al interesului naţional cu Partidul Social Democrat şi cu altele, mă gândesc la ALDE, care este rupt prin trădare din partidul nostru, sau chiar la partidul domnului Oprea“, a precizat președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, într-o intervenție la RFI.

În schimb, varianta Guvernului de tehnocrați prezintă, pentru clasa politică, mai multe avantaje și mai puține riscuri. Situația ar fi detensionată prin impunerea în prim-plan a unor figuri curate, deloc sau foarte puțin murdărite prin asocierea cu diferite partide, actualii parlamentari s-ar bucura încă un an de beneficiile funcției (mai ales că unii dintre ei nu vor mai prinde un mandat, în condițiile schimbării sistemului de vot și ale evoluțiilor recente – vezi cazurile UNPR și ALDE), iar liderii marilor formațiuni politice își pot vedea liniștiți de pregătirile pentru campaniile electorale de anul viitor.

Cum s-a rupt coaliția

După ce s-au dus la consultări, vinerea trecută, și liderii UNPR și ALDE, după cei ai PSD, a devenit și mai clar faptul că actuala coaliție a ajuns la sfârșit de drum. Delegația UNPR a stat doar 10 minute la discuții cu președintele Klaus Iohannis, după care Gabriel Oprea a anunțat că sprijină orice formulă guvernamentală dorește șeful statului.

La rândul lor, liderii ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin, au recunoscut că nu au existat, în prealabil, discuții în coaliție pentru creionarea unui punct de vedere comun și au acuzat celelalte partide, inclusiv PSD și UNPR, că „fug de responsabilitate“ și că îl lasă pe Iohannis să găsească soluția, transformându-l „în ceea ce nu trebuie să fie, adică un președinte-jucător“.

Anterior, în cursul zilei de joi, liderul PSD, Liviu Dragnea, declara că nu i-a avansat șefului statului o propunere de premier și că social-democrații sunt „deschiși la orice variantă care poate răspunde la solicitările profunde din societate“.

Cioloș și premierii de pe Facebook

În așteptarea celei de-a doua runde de consultări, spațiul public a fost umplut cu propuneri de premieri și de miniștri, formulate atât de politicieni, cât și de protestatari posesori de conturi de Facebook. În prima categorie se distanțează numele lui Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, în prezent consilier special pentru securitate alimentară al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Jun­cker. Numele lui Cioloș a fost menționat, în ultimele zile, de ex-președintele Traian Băsescu și liderul UDMR, Kelemen ­Hunor.

Cât despre guvernele formate pe Facebook și diferite pagini de internet, pe lângă Dacian Cioloș apar jurnaliști, oameni de afa­ceri, avocați, finanțiști și artiști, dar și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...