Cabinetul Cioloș a acceptat măsurile votate de Legislativ, pentru care a alocat 20 de miliarde de lei. Chiar și așa partidele continuă să pluseze, în perspectiva anului electoral.
Dezbaterile din Parlament pe marginea bugetului de stat pentru 2016 reprezintă pentru premierul tehnocrat, Dacian Cioloș, prima experință în relația cu Legislativul după votul de investitură. Plenul reunit a început, ieri, discuțiile, iar votul final este programat pentru mâine.
Principalele partide politice, PSD și PNL, au anunțat că vor vota bugetul de stat pe 2016, pentru a nu provoca haos economic, iar în aceste condiții, legea are suficient sprijin pentru a fi adoptată. Însă, liderii politici încearcă să profite de faptul că au ultimul cuvânt în privința legilor și ordonanțelor Guvernului.
De altfel, bugetul pe anul 2016 a fost alcătuit ținând cont de două legi importante, votate de Legislativ înainte de instalarea lui Dacian Cioloș la Palatul Victoria – Codul Fiscal și majorarea salariilor bugetarilor cu 10%. „Prevederile menţionate mai sus nu sunt deloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinând cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, în plenul Parlamentului.
El a adăugat că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este estimată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei. Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.
Negocieri pe salariul minim
Deși Guvernul s-a încadrat cu greu în deficitul bugetar negociat cu oficialii europeni, președintele PSD, Liviu Dragnea, a cerut, în plus, și majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 de lei la 1.200 de lei, afirmând că așteaptă până astăzi „o declarație fermă” din partea premierului. În schimb, premierul are un calendar diferit: el a explicat că Guvernul va trebui să ia până la sfârşitul acestui an o decizie legată de acest subiect. „Eu nu-l iau ca pe un ultimatum (solicitarea preşedintelui PSD – n.r.), pentru mine este importantă discuţia cu membri din această comisie tripartită, deci cu sindicatele şi cu patronatele”, a explicat Cioloș.
De fapt, Dragnea face un joc de imagine. Majorarea salariului minim pe economie era o măsură inclusă de Guvernul Ponta într-un proiect de lege al salarizării bugetarilor, care prevedea majorări între 25 și 70%. Fluturat la televizor, încă din martie 2015, proiectul a fost, în realitate, abandonat chiar de Victor Ponta, după ce Consiliul Fiscal a atras atenția că ar produce încă o gaură bugetară de 15 miliarde de lei. Noul ministru de Finanțe, Anca Dragu, nu s-a opus măsurii, dar a afirmat că e nevoie de un studiu de impact, doar pe salariul minim (estimarea realizată de Consiliul Fiscal se referea la toate salariile).
Condițiile PSD și PNL
Chiar și într-un joc de imagine există, însă, limite. Din acest motiv, parlamentarii PSD și
UNPR au anunțat că vor vota bugetul de stat. „În opinia noastră, acesta ar fi al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet”, a spus Viorel Ştefan (PSD), preşedintele comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor. Social-democratul a afirmat că o eventuală cădere a bugetului de stat în Parlament ar echivala cu o moţiune de cenzură, ceea ce PSD, “în acest context”, nu îşi doreşte. El a recunoscut, însă, că social-democrații sunt preocupați de perspectiva anului electoral.” Un guvern neasumat politic nu va ajunge niciodată în faţa cetăţenilor să-i privească în ochi, să spună ce au făcut bine sau rău. Cei care vor fi puşi în această situaţie vom fi noi, politicienii”, a spus social-democratul.
În acest context, Viorel Ştefan a afirmat că nu există „garanţii” în acest moment că acest Guvern va fi responsabil şi de aceea Parlamentul va trebui să controleze Cabinetul, inclusiv prin moţiuni simple, moţiuni de cenzură sau comisii de anchetă, dacă va fi cazul. La rândul lor, liberalii vor vota proiectul legii bugetului, deşi consideră că este elaborat pe un compomis major pe care actualul Guvern a fost obligat să-l accepte, a declarat liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu.
Prima vulnerabilitate a proiectului bugetului este, în opinia liberalului, modificarea de către fostul Guvern, prin ordonanță de urgență, a Codului Fiscal aprobat de Parlament. Astfel, introducerea unor termene nerealiste de relaxare fiscală generează o „lipsă gravă de sustenabilitate”, în opinia PNL.”A doua mare vulnerabilitate o reprezintă riscul depăşirii chiar şi a deficitului bugetar asumat prin acest buget, cu costuri mai mari de finanţare, de escaladare a datoriei publice, a lipsei de resurse pentru investiţii”, a mai spus liberalul. Nicolăescu a precizat că premierul nu ar trebui să privească aceste lucuri ca pe un reproş, ci ca „aşteptări majore de schimbare a modului de elaborare şi implementare a politicii bugetare”.
Cum s-au poziționat partidele mici
Varujan Vosganian (ALDE): „Vom face opoziţie rezonabilă la buget. Numai iubirea şi supunerea sunt necondiţionate”.
Parlamentarii UDMR vor lua o decizie, după dezbateri interne în cadrul grupurilor. Grupul Minorităților va vota bugetul de stat.
PMP va vota împotrivă, principala nemulțumire fiind rapiditatea cu care s-a discutat proiectul în comisiile parlamentare. PND va decide după dezbateri interne.
