5.6 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăTechBaronii au picat testul Dragnea. Ce va face Ponta?

Baronii au picat testul Dragnea. Ce va face Ponta?

Condamnat la un an de închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea a anunţat că demisionează din Guvern. Totuși, sunt șanse mari ca PSD să apeleze la un artificiu pentru menținerea acestuia într-o poziție privilegiată în partid.

Demisia din Guvernul Ponta era aproape inevitabilă pentru Liviu Dragnea, odată pro-nunțată condamnarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în primă instanță. În teorie, președintele executiv al PSD ar fi putut să se agațe de șefia Ministerului Dezvoltării Regionale, dar prejudiciile de imagine, în special în plan extern, ar fi fost uriașe. Atât pentru Cabinetul Ponta, cât și pentru PSD. De la Relu Fenechiu încoace (condamnat definitiv când era în funcția de ministru al Transporturilor), toți membrii Guvernului implicați în dosare penale (Dan Șova, Ecaterina Andronescu, Cristian David, etc.) au făcut pasul înapoi din timp sau măcar la momentul începerii urmăririi penale (vezi cazul Darius Vâlcov, care și-a prezentat demisia la câteva zile după ce procurorii i-au adus la cunoștință faptele de care era suspectat). Doar Liviu Dragnea și-a păstrat poziția în Executiv și după trimiterea în judecată în octombrie 2013.

Prin urmare, vinerea trecută, la câteva ore de la pronunțarea sentinței în dosarul referendumului din 2012, Dragnea a mers la Palatul Victoria și și-a prezentat demisia, punctând totodată că se consideră în continuare nevinovat. La rândul său, premierul Ponta, dincolo de declarațiile de victimizare a lui Dragnea, nu a precizat dacă i-a aprobat acestuia demisia, de când intră ea în vigoare, dacă va fi un interimar la MDRAP și când va fi făcută o nouă nominalizare. S-a mulțumit să spună că propunerea va fi comunicată după discuții în PSD și cu președintele Klaus Iohannis. Oricum, sâmbătă, Dragnea a asistat, la Târgu Jiu și Craiova, în calitate de ministru, alături de Victor Ponta, la semnarea contractelor de execuție pentru două stadioane.

Sceneta „Vreau să plec, dar nu sunt lăsat“

Nu la fel de clară precum soarta sa în Cabinetul Ponta este poziția lui Liviu Dragnea în PSD. Acesta a anunțat, tot vinerea trecută, că va merge astăzi la sediul din Kiseleff, la ședința Biroului Permanent al PSD, pentru a-și depune mandatul de președinte executiv al partidului. Totuși, lucrurile pot lua şi altă turnură, dacă ne uităm la numărul mare de filiale care s-au repezit în weekend să-și prezinte public susținerea pentru baronul de Teleorman și la unele nuanțe pe care social-democrații au grijă să le introducă când vine vorba despre sancționarea membrilor corupți. În ceea ce privește sprijinul filialelor, aproape jumătate dintre organizațiile PSD s-au grăbit, în cor, cu fraze trase la indigo, să critice decizia instanței și să susțină că Dragnea trebuie să rămână în funcția de președinte executiv al PSD, dacă nu și în Guvernul Ponta. Câteva mențiuni se impun aici.

Prima ar fi că unii dintre liderii de filiale care s-au repezit să-și declare compasiunea și sprijinul pentru Dragnea au propriile probleme penale (precum Niculae Bădălău de la Giurgiu sau Mircea Govor de la Satu Mare).

A doua se referă la ideea care răzbate din comunicatele organizațiilor: ex-vicepremierul nu a fost condamnat pentru vreo faptă de corupție, ci „pentru faptul că a îndemnat cetățenii să participe la vot, cei 7,4 milioane de cetățeni care și-au dorit ca Băsescu să plece“.

Aceasta este, de altfel, cheia în care trebuie privită ședința de astăzi a conducerii PSD. Rezoluția „Integritate și responsabilitate politică“, adoptată de Consiliul Național al PSD pe 20 martie 2015, prevede, la punctul 4, că „membrii de partid condamnați în primă instanță pentru fapte de corupție își pierd, automat, funcția din partid și sunt suspendați din calitatea de membru de partid“. Evident, sancțiunile ar trebui să i se aplice lui Dragnea, care a fost condamnat (în dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorup-ție) pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, infracțiune asimilată, conform Legii nr. 78/2000, infracțiunilor de corupție. Doar că aici intervine interpretarea, în manieră proprie și pe lângă lege, pe care liderii locali ai PSD o dau infracțiunii lui Dragnea, interpretare ce are unic scop să-l scape pe acesta de aplicarea rezoluției adoptate în martie.

Pentru a temporiza situația și a nu-și asuma clar o decizie de apărare a lui Dragnea, nu este exclus ca Biroul Permanent să decidă, astăzi, convocarea unui for superior al partidului (Comitet Executiv sau Consiliu Național) pentru tranșarea cazului Dragnea (variantă sugerată, de altfel, de unele filiale). În acest fel, s-ar amâna cu câteva zile, chiar săptămâni, luarea unei hotărâri, mizând pe faptul că interesul presei și al societății civile pentru subiect se va diminua.

Mecanismul complex al lui Dragnea

Prin decizia de vineri, Curtea Supremă a mai stabilit achitarea a 20 de inculpați și condamnarea altor doi la doi ani de închisoare cu suspendare. În total, în dosar sunt implicate peste 70 de persoane (primari, președinți și membri ai unor secții de votare din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Potrivit DNA, Dragnea ar fi coordonat un mecanism complex având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot la referendumul din 2012 de demitere a lui Traian -Băsescu.

Filialele PSD: Elogii și rugăminți

„Îmi exprim solidaritatea față de președintele executiv al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea. Consider că trebuie să rămână în continuare în fruntea formațiunii noastre politice, dar și la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.“ – Ion Călinoiu, președinte executiv PSD Gorj

„Ce i se întâmplă lui Liviu Dragnea în aceste zile i se va putea întâmpla de acum înainte oricărui lider politic în următoarele campanii. (…) Sper însă ca toți colegii mei să fie de acord că Liviu Dragnea trebuie să își continue munca de președinte executiv al PSD, deoarece, într-o democrație, prezența la vot nu poate fi considerată un folos necuvenit.“ – Gabriela Firea, președinte PSD Ilfov

„Deoarece Liviu Dragnea a fost pedepsit pentru faptul că și-a făcut datoria în mod exemplar față de partidul pe care îl conduce ca președinte executiv alături de președintele Victor Ponta, îi solicităm să renunțe la demisia anunțată și ne reafirmăm sprijinul pentru echipa: Victor Ponta – președinte și Liviu Dragnea – președinte executiv.“ – Ioan Mang, președinte PSD Bihor

„Atât primarii PSD din Maramureș, cât și conducerea executivă a partidului doresc să transmită, în unanimitate, suportul pentru Liviu Dragnea, cel alături de care au muncit în toți acești ani și care a ajutat, necondiționat, administrațiile publice locale.“ – Gabriel Zetea, președinte PSD Maramureș.

„În numele a milioane de cetățeni pe care PSD îi reprezintă, îi solicităm domnului Liviu Dragnea să revină asupra deciziei de a demisiona din funcțiile deținute pe linie politică și de a continua, în echipă cu domnul președinte Victor Ponta, proiectele pe care ni le-am asumat cu toții în fața românilor.“ – Paul Stănescu, președinte PSD Olt.

„Pesediştii arădeni nu pot fi de acord cu demisia acestuia din funcţia de preşedinte executiv al PSD şi îşi exprimă susţinerea pentru Liviu Dragnea, cel alături de care au muncit în toţi aceşti ani.“ – Dorel Căprar, președinte PSD Arad.

„Transmitem un mesaj ferm pentru Biroul Permanent Național ca în ședința de luni, 18.05.2015, să ia o măsură înțeleaptă, dacă e cazul să fie convocat un nou Consiliu Național pentru a dezbate această situație nemaiîntâlnită în care se află astăzi politica românească.“ – Laurențiu Nistor, președinte PSD Hunedoara.

A stat 19 ani în fruntea bucatelor

– Decembrie 2012 – prezent: Vicepremier, ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale.

– Iunie 2000 – decembrie 2012: Președinte al CJ Teleorman.

– Decembrie 1996 – iunie 2000: Prefect al județului Teleorman.

„Decizia Curţii Supreme este una simbolică, de condamnare din punct de vedere juridic a unei acţiuni politice – suspendarea preşedintelui Băsescu şi referendumul – practic a celor 7,4 milioane de români care au votat şi a liderilor.“ Victor Ponta, premier și președinte PSD

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă