Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Sursa foto: Facebook

News Alert: CCR admite 5 contestații privind candidaturile respinse la alegerile prezidențiale

Curtea Constituţională a pronunță 5 hotărâri de admitere şi 59 de hotărâri de respingere a contestațiilor formulate pentru candidaturile la alegerile prezidențiale din 2019, afirmă un comunicat remis redacției România Liberă. "BEC nu poate proba lipsa veridicității semnăturilor".

Filip-Mihael Bodoc 0 comentarii

Actualizat: 02.10.2019 - 18:36

În perioada 22 septembrie – 1 octombrie 2019, Plenul Curții Constituționale a soluţionat  67 de contestaţii având ca obiect înregistrarea sau neînregistrarea unor candidaturi la alegerile pentru prezidențiale din 2019. Curtea Constituţională a pronunţat 5 hotărâri de admitere şi 59 de hotărâri de respingere a contestațiilor formulate.

Privindu-l pe Viorel Cataramă, acesta a fost declarat îndreptățit prin Hotărârea nr.4/2019

Curtea a constatat că, potrivit motivării Deciziei nr. 10/D din 20 septembrie 2019, un număr de 94.170 de semnături, din totalul de 230.341 prezentate de candidatul Viorel Cataramă, au fost înlăturate de Biroul Electoral Central pentru că ar prezenta "elemente de similitudine evidente". 

Curtea a observat că din cuprinsul deciziei nu rezultă dispunerea niciunei alte măsuri sau efectuarea altor verificări de către Biroul Electoral Central (BEC) ori de către alte autorităţi în legătură cu datele consemnate în listele de susţinători care să suțină invalidarea semnăturilor și să motiveze respingerea candidaturii. Iar "pretinsele similitudini între semnături, chiar dacă ar avea un caracter "evident", aşa cum se consemnează în motivarea deciziei, nu înlătură obligaţia de verificare a celorlalte date consemnate în listele de susţinători, stabilite de legiuitor pentru certitudinea cu privire la identitatea persoanelor care figurează pe aceste liste. Ţinând seama de termenele scurte aplicabile în procedura electorală, această verificare se putea face eventual prin sondaj, într-o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale".

Curtea a mai constatat că "din motivarea deciziei BEC nu rezultă că s-ar fi formulat vreo sesizare penală în legătură cu suspiciunea care a produs înlăturarea unui număr semnificativ de semnături, cu consecinţa respingerii candidaturii. Or, dacă legiuitorul a stabilit cerinţa semnăturii ca element al listelor de susţinători sub incidenţa dispoziţiilor din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, răsturnarea prezumţiei de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de lege. În concluzie, Curtea a reţinut că, potrivit motivării deciziei BEC contestate, înlăturarea susţinătorilor candidaturii domnului Viorel Cataramă şi, în consecinţă, neînregistrarea candidaturii acestuia s-au făcut doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absenţa altor verificări şi elemente obiective, lipsa veridicităţii semnăturilor. Astfel CCR constată nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 10/D din 20 septembrie 2019, și admite "contestaţia astfel cum a fost formulată". 

Ceilalți 4 candidați (Nicolae-George Epurescu, Radu Moraru, Bogdan Mihail Zamfir, Marin Duță) cărora CCR le-a dat dreptate au primit Hotărârile nr. 21/2019, nr.41/2019, nr.45/2019 și nr.45/2019. Prin acestea, "Curtea a constatat că, potrivit art.29 alin.(2) din Legea nr.370/2004, actul prin care BEC respinge înregistrarea unei candidaturi, indiferent de condiţia constituţională sau legală considerată a fi neîntrunită, este decizia. Or, în cauzele supuse analizei CCR, respingerea candidaturilor s-a realizat printr-o adresă de comunicare a soluţiei de neînregistrare a candidaturii, iar acest înscris nu poate fi calificat/asimilat drept decizie, nici formal, nici material. Deci, câtă vreme BEC nu a respectat prevederile art.29 alin.(2) din Legea nr.370/2004, Curtea a admis contestaţiile formulate şi a obligat BEC să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidaturile domnilor Nicolae-George Epurescu/ Radu Moraru/ Bogdan Mihail Zamfir/ Marin Duţă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019. "Hotărârile sunt definitive, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".

III. CCR a sesizat, cu ocazia constestațiilor, "și o serie de imperfecțiuni ale legislației în domeniu, cu precădere în ceea ce privește modul de reglementare a cerințelor pentru depunerea candidaturilor și verificărilor ce trebuie realizate de BEC". Biroul trebuie să realizeze toate acestea "în corelație cu termenele foarte scurte prevăzute de legislația electorală pentru realizarea acestor verificări, precum și pentru soluționarea contestațiilor de către Curtea Constituțională".

Între altele, Curtea a constatat, cu privire la listele de susținători, că ”procedura de verificare, sub aspectul termenelor în care se desfăşoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării. Astfel, toate aspectele privite coroborat: (i) numărul nedeterminat de candidaţi care pot formula propunerile de candidatură în intervalul relativ scurt prevăzut de calendarul alegerilor, (ii) numărul nedeterminat de persoane care pot formula contestaţii, (iii) numărul minim de 200.000 de alegători care trebuie să se regăsească pe lista de susţinători a fiecărui candidat, (iv) datele cu caracter personal care trebuie supuse verificării, sub sancţiunea răspunderii penale a falsului în declaraţii, nu fac altceva decât să demonstreze că autorităţile publice implicate în procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă -- Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională -- îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv şi real cu privire la toate aspectele supuse verificării”. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat că ”le-giuitorul trebuie să reconsidere soluţiile legislative cuprinse în Legea nr. 370/2004, astfel încât să asigure autorităţilor publice implicate în procedura înregistrării candidaturilor la alegerea Preşedintelui României termenele şi instrumentele proprii unui control efectiv, de natură să satisfacă scopul şi exi-genţele impuse de lege”. (Hotărârea nr.44 din 26 septembrie 2019, M. Of. 790 din 30 septembrie 2019, par.18, 19), se arată în încheierea comunicatului remis de BEC redacției ziarului România Liberă.

Comentarii