Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană a avut loc, joi, la Sibiu, fiind prezenţi reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Summitul a fost găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, iar reuniunea a fost condusă de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. De asemenea, au fost prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. La summit au luat parte 27 de șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană, între care cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Ungariei, Viktor Orban, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, aproximativ 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. Peste 2.000 de oameni au fost prezenți în Piața Mare din Sibiu. Președintele Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei și președintele Franței au fost primiți cu aplauze. Liderii UE au discutat despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2024. În oraş au fost luate măsuri sporite de securitate.
Declarația de la Sibiu
Liderii UE au adoptat Declaraţia de la Sibiu, care are zece puncte, prin care se angajează să apere o singură Europă, să rămână uniţi, la bine şi la greu, să caute soluţii comune, să protejeze democraţia şi statul de drept, să reducă diferențele dintre cetățenii UE, să respecte întotdeauna principiul echităţii şi să-şi protejeze cetăţenii. Prima parte a Summitului de la Sibiu s-a încheiat după aproximativ 40 de minute. Liderii UE au ieşit în Piaţa Mare din Sibiu pentru a face o fotografie de familie. După fotografia de familie şefii de stat şi de guverne ai statelor membre UE s-au dus spre mulţime. Oamenii strânşi în Piaţa Mare a Sibiului au început să strige „Europa”, „Europa unită”, „Nu cedaţi rezistaţi” şi să aplaude. De asemenea, mulţimea a strigat şi numele preşedintelui Klaus Iohannis.
În a doua parte a summitului, liderii europeni reuniţi la Sibiu au dezbătut Agenda strategică 2019-2024, care include teme precum apărarea cetăţenilor şi a libertăţilor, protejarea normelor statului de drept, configurarea modelului economic european şi intensificarea rolului Uniunii Europene la nivel mondial. Potrivit documentelor analizate la summit, în privinţa ”garantării securităţii”, sunt prevăzute măsuri pentru protejarea frontierelor externe ale UE, combaterea terorismului, contracararea ameninţărilor hibride. De asemenea, sunt analizate măsuri pentru ”protejarea democraţiilor” prin susţinerea normelor statului de drept, combaterea dezinformării şi protejarea libertăţilor individuale. Alte măsuri se referă la blocarea migraţiei ilegale şi la asigurarea funcţionării eficiente a Spaţiului Schengen. Printre priorităţi figurează aprofundarea şi consolidarea pieţei unice europene, dezvoltarea unei strategii industriale, asigurarea unui sistem fiscal corect şi eficient, intensificarea investiţiilor în educaţie şi încurajarea investiţiilor, inclusiv în infrastructură. Alte teme de discuție au fost asigurarea energiei sustenabile, sigure şi rentabile, promovarea integrării prin reducerea inegalităţilor, protejarea mediului înconjurător şi a climei şi garantarea modului de viaţă european.
Mesajele PPE
Tot joi a avut loc la Sibiu și summitul Partidului Popular European (PPE). Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, că, după 30 de ani de la căderea comunismului, a adus ”Europa acasă, aici în România”. Preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a salutat „determinarea” cu care românii au ieşit în stardă pentru a apăra justiţia. Candidatul PPE la Preşedinţia Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat, la Summitul PPE de la Sibiu, că viitoarea Comisie Europeană, sub leadership-ul său, va insista asupra principiilor statului de drept. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că sunt forţe politice care contestă proiectul european, însă anunţă că liberalii vor lupta pentru a se asigura că ”Europa va rămâne unită”.
Liderii PSD, absenți de la reuniunea socialiștilor europeni
Din punct de vedere al politicii interne, summit-ul de la Sibiu a ridicat două semne de întrebare, extrem de dezbătute în presa de la București. Prima a fost legată de faptul că premierul Viorica Dăncilă nu a fost invitată la summit. România deţine preşedinţia Consiliului UE, reuniunea miniştrilor din spaţiul comunitar, cu scopul de a coordona politicile UE. În cadrul Consiliului UE, România este reprezentată de premier, în calitate de șef al Guvernului de la București. Acum, însă, la Sibiu a avut loc un summit informal al Consiliului European (o instituție diferită de Consiliul UE), reuniunea şefilor de stat sau de guvern din UE. Fiecare țară are dreptul la un singur reprezentant. România e reprezentată în Consiliul European de preşedinte.Acest subiect a fost reglementat, pe plan intern, printr-o decizie a Curții Constituționale (CCR) potrivit căreia președintele, în calitate de șef al politicii externe, reprezintă România la reuniunile Consiliului European iar premierul îl poate înlocui pe președinte doar printr-o delegație primită de la acesta.
A doua întrebare a fost legată de absența liderilor PSD de la reuniunea informală a socialiștilor europeni, desfășurată înainte de summit. Aici, explicațiile trebuie căutate în răcirea relațiilor dintre socialiștii europeni și PSD. Premierul Viorica Dăncilă a încercat să obțină o invitație la Sibiu, la o întâlnire neoficială cu șefii socialiștilor europeni sau o bilaterală cu un alt șef de guvern mai apropiat de Executivul de la București, au declarat surse din conducerea PSD. Socialiștii europeni au evitat să o invite. Dăncilă a dorit o întrevedere la cină cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, miercuri seara, dar acesta a preferat să meargă singur la un restaurant din Sibiu, pentru a urmări transmisia unui meci de fotbal.
Explicațiile oficiale sunt diferite față de cele neoficiale. Premierul Viorica Dăncilă, s-a aflat în vizită la Alba Iulia şi Cluj, și a declarat că nu merge la summitul de la Sibiu şi că a declinat mai multe invitații, susținând că nu era oportun să aibă întâlniri bilaterale cu premieri în timpul summitului. ”Cu liderii PES am vorbit, e o reuniune normală înaintea unui summit informal. Am discutat cu domniile lor, am preferat ca astăzi să vin în teritoriu să discut cu oamenii”, a spus premierul.
Condiții pentru primirea în Schengen
Premierul olandez Mark Rutte a declarat, la summitul UE de la Sibiu, că România va fi pregătită de admiterea în spaţiul Schengen când se va conforma regulilor statului de drept şi democraţiei, el considerând că în prezent ţara noastră nu merge în direcţia corectă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a pus ”de nenumărate ori” în discuţie chestiunea integrării în Spaţiul Schengen şi va discuta şi în cursul zilei cu liderii europeni acest subiect. El a atras însă atenţia că sunt politicieni care au atacat justiţia şi chiar şi instituţiile europene, astfel că au apărut acele discuţii despre statul de drept din România. ”Pot să vă promit că peste puţin timp, probabil nu astăzi, dar peste puţin timp vom fi şi în Schengen şi vom scăpa şi de MCV”, a spus Iohannis.
Iohannis: Mă bucur că dinspre România porneşte un mesaj pozitiv
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat la finalul summitului, faptul că dinspre ţara noastră porneşte un mesaj pozitiv, unitar al statelor membre şi al instituţiilor europene de a consolida Uniunea pe baza unui set clar de principii şi valori.
„România, ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE şi ca stat membru profund ataşat consolidării proiectului european, a devenit astăzi centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene. Europa a venit în România. Este, istoric vorbind, prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut şansa să o găzduiască. Discuţiile de azi ne-au întărit convingerea că putem scrie împreună viitorul Uniunii Europene. Ne-am dorit – şi acum, la sfârşit, pot să spun că am reuşit – să avem un summit al unităţii, al determinării noastre de a continua avansarea proiectului integrării europene ca proiect fără precedent de democraţie, prosperitate şi pace, un proiect al stabilităţii atât spre interior, cât şi spre exterior, spre vecinii noştri. Mă bucur că dinspre România porneşte un mesaj pozitiv, unitar al statelor membre şi al instituţiilor europene deopotrivă de a consolida UE pe baza unui set clar de principii şi valori”, a declarat Iohannis, în cadrul conferinţei de presă comune cu preşedinţii Consiliului European, Donald Tusk, şi Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Summit special, după alegerile europarlamentare
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor avea un summit special în data de 28 mai pentru a evalua rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, prevăzute pentru 23-26 mai, a anunţat cancelarul austriac, Sebastian Kurz.
Summitul, ce se va desfăşura la două zile după încheierea scrutinului europarlamentar, va reprezenta prima ocazie de a discuta despre principalele funcţii în instituţiile UE în noua legislatură a Parlamentului European (2019-2024).
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar urma să primească un mandat pentru a echilibra interesele din interiorul blocului comunitar, în condiţiile în care statele membre sugerează cine să ocupe postul de conducere în Comisia Europeană, organul executiv al UE.
