„USR PLUS este acum o forţă politică matură, care a dovedit că poate rezista şi poate creşte într-o competiţie directă cu vechile partide. Vom avea în Parlament o echipă solidă de deputaţi şi senatori. Foarte probabil, un număr dublu faţă de cel pe care l-am avut până acum”, a declarat Dacian Cioloş, într-o declaraţie susţinută la sediul USR PLUS.
El a menţionat că alianţa este pregătită să poarte negocieri în vederea guvernării, dar a exclus o colaborare cu PSD. „Nu vom abdica de la cererile noastre de reformă şi de modernizare a ţării. Cu acest obiectiv vom participa şi vom iniţia discuţiile pentru formarea unei majorităţi de guvernare. USR PLUS este pregătită să îşi asume guvernarea, avem un program de guvernare, avem 40 de angajamente pe care le-am prezentat în campanie şi care vor fi cartea noastră de căpătâi pentru orice negociere de construire a unei majorităţi. Vom începe aceste discuţii pornind de la obiectivele de guvernare şi abia apoi putem discuta celelalte detalii. Pentru acest deziderat, USR PLUS este pregătit să poarte discuţii cu acele partide politice care vor o guvernare onestă şi competentă. Şi din punctul nostru de vedere este clar: USR PLUS nu intenţionează să negocieze cu PSD nicio majoritate de guvernare. Credem că putem construi o astfel de majoritate reformistă şi de modernizare a României cu forţe politice care au astfel de obiective în programul de guvernare”, a precizat el.
La rândul său, Dan Barna a apreciat că rezultatul este unul „istoric”. Barna a făcut declarația din izolare fiind testat pozitiv pentru COVID-19.
„Din punctul de vedere al USR PLUS pot să spun că este un rezultat istoric, pentru care îi felicit pe colegii mei. Am reuşit în patru ani să arătăm că drumul început în 2016 este un drum corect. Am reuşit să dublăm acel rezultat şi dacă timp de patru ani, cu aproape 9% am reuşit să facem agenda în Parlament, sunt convins că, cu un rezultat cel puţin dublu, aşa cum arată estimările la acest moment, vom face şi agenda Guvernului”, a menţionat Barna.
Liderul alianţei a spus că participarea redusă la scrutin arată cât de greu este pentru România să iasă dintr-o „logică de pesedism”.