9.5 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăPoliticăLiderii din teritoriu temperează „austeritatea”: Reformistul Cîțu față cu reacțiunea liberală

Liderii din teritoriu temperează „austeritatea”: Reformistul Cîțu față cu reacțiunea liberală

Pe măsură ce de la vârful Executivului pleacă idei reformiste, liderii din teritoriu blochează ascensiunea lui Cîțu pe linie de partid.

Două lovituri semnificative au venit în zilele de vineri și sâmbătă, când filialele Maramureș și Vrancea au decis în unanimitate să îl susțină pe Ludovic Orban pentru un nou mandat de președinte al Partidului Național Liberal. Cele două filiale au transmis astfel un mesaj clar către Cîțu, în cazul în care acesta ar fi avut intenția de a candida la șefia formațiunii politice. Pe de altă parte, premierul nici nu vrea încă să recunoască deschis o posibilă candidatură și spune că „este prea devreme” să discute despre așa ceva.

Hotărârea luată de filiala Maramureș a fost motivată de implicarea liderului liberal în gestionarea pandemiei şi în rezultatele obţinute de partid în mandatul acestuia. „Decizia a fost argumentată cu rezultatele electorale foarte bune ale partidului obţinute în mandatul lui Ludovic Orban şi cu gestionarea crizei COVID-19, cea mai dificilă perioadă prin care a trecut România în ultimii 30 de ani”, a explicat PNL Maramureş. Ludovic Orban are însă o voce mult mai temperată în privința reformelor și nici nu a dorit includerea unor măsuri legate de sporuri în proiectul de buget pe 2021.

Semnalul din Vrancea a fost cu atât mai puternic cu cât Cîțu a și făcut o vizită de lucru la Consiliul Județean, care a fost câștigat pentru prima dată de PNL în septembrie anul trecut. Șeful guvernului a mers în Vrancea pentru a discuta despre Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, investiţii şi oportunităţi de finanţare cu fonduri europene, măsuri fiscale pentru anul 2021. Însă, cu puțin timp înainte de sosirea sa, filiala județeană a votat susținerea pentru Orban în fruntea partidului. 

„Orice cost politic”

Pe de altă parte, Cîțu spune că preferă să fie reformist și că își asumă costurile politice ale deciziilor pe care le ia. „Eu v-am spus doar că în acest moment îmi asum orice risc politic pentru a face România să meargă pe direcţia bună. Cu orice cost politic, indiferent care este acela”, a declarat el.

În plus, el a menționat că ar fi mers și „puţin mai departe” în ceea ce priveşte modificarea legii salarizării şi tăierea sporurilor bugetarilor, dar „n-a prea fost voinţă politică” pentru adoptarea acestor măsuri. De asemenea, conform şefului Executivului, angajaţii din sistemul de stat ar trebui plătiţi în funcţie de performanţa fiecăruia. O astfel de decizie ar putea însă nemulțumi oamenii din teritoriu ai PNL.

„Am fost primul care a oprit creşterile salariale fără niciun fel de legătură cu performanţa. De curaj am dat dovadă. Se lucrează la legea salarizării exact în direcţia pe care am spus-o în spaţiul public, mai e nevoie şi de voinţă politică. Eu aş fi mers puţin mai departe în acest moment. N-a prea fost voinţă politică, dar o găsim. În ceea ce mă priveşte, am mers până acolo unde s-a putut prin ordonanţele de urgenţă”, a declarat Cîţu.

Şeful guvernului a susţinut că performanţa trebuie să fie principalul criteriu de remunerare a angajaţilor din sistemul de stat.   

 

„Nu e vorba de a tăia ceva sau de a elimina. E vorba de a lega un venit de performanţă. Întotdeauna se spune că în sistemul public nu se poate să măsori performanţa. Cum nu se poate să măsori performanţa? Se vede cu ochiul liber unde este performanţă în domeniul public şi unde nu este”. FLORIN CÎȚU, PRIM-MINISTRU

TEHNIC VORBIND

Măsuri

Guvernul a fost nevoit deja să ia o serie de măsuri nepopulare, precum înghețarea pensiilor și alocațiilor pentru copii în acest an, dar și eliminarea voucherelor de vacanță pentru 2021, pentru a se încadra în ținta de deficit de 7,16%.

Sporuri

Premierul Florin Cîțu s-a poziționat public, în mai multe rânduri, în favoarea eliminării sporurilor pentru bugetari.

110 miliarde

„Sunt 110 miliarde lei cheltuieli de personal în 2020, din acestea, 27 de miliarde o reprezintă sporurile. Aceste cheltuieli de personal s-au dublat în perioada 2016-2020”, spunea Cîțu, în februarie. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă