„Sunt cei doi colegi care au intrat pe listele Partidului Civic Maghiar, nu mai figurează pe listele PCM. Este proiectul de lege care a mai fost dezbătut în Parlament acum doi ani de zile, Consiliul Naţional Secuiesc a cerut celor doi colegi să îl depună din nou. UDMR a spus foarte clar, noi susţinem ca în Parlament să dezbatem această temă, care este importantă, vorbim de instrumente instituţionale care sunt utilizate în Europa pentru a sprijini comunităţile etnice. Desigur, ştim şi problemele pe care le are acest proiect de lege, de aceea noi credem că va fi util din punct de vedere al dezbaterii, dar nu ne aşteptăm ca Parlamentul să accepte. Pentru că proiectul, cum este conturat, nu corespunde cu structurile instituţionale ale administraţiei publice locale şi atunci este nevoie şi de Constituţie şi aşa mai departe. Dar, de dezbatere avem nevoie. Nu sunt teme tabu, sunt teme normale şi ar trebui să avem o dezbatere normală în momentul în care Parlamentul pune pe ordinea de zi”, a declarat Korodi Attila, într-o conferinţă de presă, la Miercurea Ciuc.
Întrebat de ce a fost depus din nou acest proiect de lege, dacă a fost deja respins în urmă cu doi ani, Korodi a susţinut că este nevoie de dezbaterea acestei teme în Parlament şi de conştientizarea faptului „că există o cerere din partea comunităţii maghiare care, cumva, trebuie conturată şi trebuie avută în vedere pe termen lung”.
Parlamentarul a mai spus că UDMR are propriul proiect privind autonomia teritorială, care se află postat pe site-ul Uniunii şi care se bazează pe structura instituţională din Tirolul de Sud, dar că acesta va fi depus când va fi fezabil atât din punct de vedere politic cât şi constituţional.
„Noi avem proiectul nostru, care este finalizat demult, este public, este pe site-ul UDMR şi care se bazează pe structura instituţională găsită în Tirolul de Sud, care poate să fie ajustată şi adusă aproape de structurile administrative actuale. Poate e nevoie ca Constituţia să definească şi regiunea ca structură administrativ-teritorială. Este pregătit (proiectul – n.r.), este un sistem funcţional care poate fi oricând pus în practică, dar noi îl vom depune când această propunere poate fi fezabilă şi din punct de vedere politic şi din punct de vedere constituţional”, a conchis Korodi Attila.
În data de 18 decembrie 2019, deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan au depus la Camera Deputaţilor o iniţiativa legislativă prin care se solicită ca „Ţinutul Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.
