Luptele interne fac ca PSD să intre în campanie fără a avea un candidat la funcția de prim-ministru. În mod traditional, partidele își fac cunoscut programul de guvernare, dar și candidatul ce ar urma să îl pună în aplicare. Conducerea PSD se confruntă însă cu dificultăți. Marcel Ciolacu este conștient de faptul că nu are anvergura unui prim-ministru și că ar fi doar un echivalent al Vioricăi Dăncilă. Revenit în partid de la șefia ANCOM, Sorin Grindeanu, ar fi o posibilă variantă pentru conducerea Guvernului, el fiind un apropiat al lui Ciolacu. Totuși, nici Grindeanu nu este un personaj foarte popular și este atacabil în campania electorală ca fost prim-ministru pus de Liviu Dragnea.
Gabriela Firea nu a confirmat încă, dar nici nu a infirmat că și-ar dori funcția de prim-ministru. Deși a pierdut Primăria Capitalei și este, la rândul ei, atacabilă în campanie, Firea pare nu dă semne că s-ar da dusă de la vârful partidului. Ea este însă cu siguranță o persoană mai carismatică și cu notorietate mai mare în fața electoratului național și ar putea aduce voturi în plus pentru partid. Bineînțeles, este un ghimpe în coasta lui Ciolacu, acesta fiind conștient de faptul că șefia Guvernului și cea a partidului nu pot fi separate, dacă s-ar pune problema. Momentan însă, sondajele plasează PSD pe locul doi, după PNL.
„Eu cred că PSD va ieşi pe primul loc la aceste alegeri. Nu văd de ce românii ar mai vota PNL în acest moment. (…) Vom lua o hotărâre în interiorul partidului pe cine propunem, mă voi consulta cu colegii mei”, declara Marcel Ciolacu la TVR 1, întrebat despre candidatul PSD la funcția de șef al Guvernului. Marcel Ciolacu a mai menţionat că în campania pentru alegerile parlamentare, PSD nu va mai comanda sondaje de opinie, ci se va axa pe focus-grupuri.
Viața lui Ciolacu la șefia PSD nu este însă ușoară, în rândul partidului mai sunt încă nemulțumiri cu privire la listele de candidaturi. Este de așteptat ca o parte dintre pesediști să nu „tragă” prea mult în campanie pentru partid.
Social-democrații și-au prezentat deja programul de guvernare, denumit „PSD știe să guverneze bine”. Acesta include o serie de promisiuni ce par fantasmagorice – creșteri ale salariilor, ale punctului de pensie cu 32% și o creștere a pensiei minime cu 63%. PSD mai promite venituri bugetare suplimentare – o creștere a produsului intern brut cu 36% în patru ani și stoparea risipirii banilor publici. Salariul minim va fi scutit de impozite în viziunea PSD, iar stimulentele financiare cresc și ele – alocațiile pentru copii se dublează, se dau vouchere pentru creșe și bonificații la pensie pentru mame.
PNL merge înainte cu Orban
Premierul Ludovic Orban spune că obiectivul PNL este să câștige alegerile, în timp ce președintele Klaus Iohannis susține că actualul șef al Guvernului rămâne principala sa opțiune după alegerile din 6 decembrie. „Obiectivul PNL este să câștige alegerile parlamentare. Câștigarea alegerilor parlamentare, cu siguranță va asigura continuitate în guvernare. PNL se află pe primul loc în sondaje. PNL e singurul partid care are capacitatea și forța să învingă PSD, este singurul partid care are capacitatea de a asigura coloana vertebrală a guvernării pentru următorii patru ani,” susține Orban.
Deși PNL nu a publicat încă un nou program de guvernare pentru următorii patru ani, liberalii spun că obiectivul lor este „dezvoltarea fără precedent a României cu fonduri europene de 80 de miliarde de euro, patru ani fără PSD”.
USR PLUS visează la modificarea Constituției
La rândul său, Alianța USR PLUS și-a prezentat deja programul de guvernare și propunerea de premier cu care merge în campanie: Dacian Cioloș. Programul USR PLUS conține 40 de angajamente structurate pe opt capitole: O Românie fără hoție, Un stat reformat, Sănătate cu prioritate, Educație ca la carte, Economia pe care țara o merită, Și natură și infrastructură, Lupta cu sărăcia, Calitate a vieții.
Viziunea USR PLUS „O Românie fără hoție! Planul USR PLUS pentru o revoluție a bunei guvernări” se deschide cu modificarea Constituției, măsură foarte greu de pus în practică. Pentru a o atinge, ar fi nevoie de o majoritate absolută în Parlament – de două treimi din numărul aleșilor, ceea ce este greu sau chiar imposibil la acest moment. Una dintre modificările din programul electoral este chiar cea cerută prin referendum – reducerea numărului de parlamentari la 300.
PNL și USR PLUS la guvernare?
Chiar dacă se așteaptă ca cele două formațiuni să susțină un guvern comun după 6 decembrie, relația lor nu este tocmai roz. În anumite filiale locale – cum ar fi Timiș sau Alba – negocierile au mers foarte greu sau nu au mers deloc, creându-se conflicte între liderii de partid de la nivel local. Pe de altă parte, situația din Parlament de la numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ a adus noi tensiuni, iar reprezentanții celor două formațiuni s-au atacat reciproc pentru votul dat în plen. Totuși, premierul Ludovic Orban spune despre USR PLUS că „Sunt cei mai posibili parteneri la guvernare”. Nici UDMR nu este însă exclus din viitorul executiv.
Este de așteptat ca cele două formațiuni – PNL și USR PLUS – să se atace în campania electorală, ținând cont că ele îi vizează pe alegătorii din zona de dreapta și pe nehotărâți, deci se bat pe un segment de electorat pe care fiecare dintre ele va încerca să îl convingă.
