Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exit Poll Europarlamentare 2019. Ora 21:00
Live prezența la vot!

Klaus Iohannis vrea să extindă aria referendumului

Iohannis vrea să extindă aria referendumului. Care era tema inițială și ce urmărește președintele

Preşedintele Klaus Iohannis a decis să facă o reconsultare a Parlamentului pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului. Tema inițială viza continuarea luptei anticorupție. Avizul Parlamentului este consultativ. Iohannis creează posibilitatea de pune mai multe întrebări.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 01.04.2019 - 15:55

Șeful statului a cerut Guvernului să nu mai emită ordonanțe de urgență în domeniul justiției, până la referendum.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, ieri, o declaraţie de presă la Cotroceni, în care a precizat că va fi organizat referendum pe 26 mai şi a afirmat din nou că „guvernarea pesedistă a eşuat”.

„Mult promisele spitale, în special spitalele regionale nu mai există nici măcar pe hârtie. Autostrăzile s-au pierdut pe coridoarele şi în sertarele ministerului de resort. Economia suferă din cauza experimentelor făcute de PSD, dar cel mai grav este că asaltul PSD asupra justiţiei nu se termină, nu se mai termină, un asalt constant, continu, care a început cu ordonanţa 13 care a scos sute şi sute de mii de români în stradă, acea ordonanţă 13 prin care pesediştii au vrut dintr-o lovitură să scape de justiţie, să-şi albească dosarele, au vrut atunci să dea amnistie şi graţiere. Tema nu numai că nu a fost abandonată de PSD, este păstrată în continuare şi în continuare pesediştii îşi doresc amnistie şi graţiere pentru corupţi. Această temă trebuie clarificată. Eu nu pot să accept să existe amnistie şi graţiere pentru corupţi”, a afirmat Klaus Iohannis.

 

Problema ordonanțelor de urgență

Preşedintele a mai spus că „o imensă problemă” a apărut pe parcursul guvernărilor PSD. „Între timp ştim ce vrea PSD şi cum acţionează. Această imensă problemă în felul în care guvernează PSD sunt ordonanţele de urgenţă. Ordonanţele de urgenţă care se dau într-un mod de obicei total netransparent, fără consultări prealabile, fără a exista o claritate de ce trebuie să se dea ordonanţe de urgenţe. şi asta se întâmplă în domenii extrem de sensibile. PSD guvernează prin ordonanţe de urgenţă în zona justiţiei, în zona politicii penale a statului român. Or, acest lucru nu se poate tolera mai departe”, a continuat şeful statului.

Klaus Iohannis a susţinut că „este obligatorie reglementarea folosirii acestor ordonanţe de urgenţă, cum este clar că trebuie introduse posibilităţi de contestare a acestor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională”.

„Pentru toate aceste motive, ne dăm seama că acea consultare iniţială pe care am făcut-o - consultarea Parlamentului - a vizat doar o parte din marile probleme pe care le creează PSD. Aşadar, am decis să fac o reconsultare a Parlamentului, o nouă consultare a Parlamentului României, pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului. Aşadar, voi adresa Parlamentului o nouă consultare, care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face mai eficient şi mai puternic. Referendum pe 26 mai. Avertizez Guvernul României să nu emită ordonanţe de urgenţă în aceste domenii - justiţie, politică penală - până când nu se exprimă poporul, până când nu cunoaştem voinţa suverană a românilor”, a anunţat preşedintele Iohannis. Avizul Parlamentului, solicitat de Iohannis, este consultativ.

 

Prima consultare

Cum se traduce mesajul președintelui? Președintele Klaus Iohannis a consultat, deja, odată, Parlamentul, în 2017, cu o temă care viza doar continuarea luptei anticorupție. Însă, atunci, șeful statului a abandonat referendumul, după ce PSD a renunțat la ordonanța 13. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile pentru organizarea unui referendum pe tema modificării legilor justiţiei, afirmând că există un larg interes pentru modificarea codurilor penale şi pentru graţiere, iar poporul trebuie să se pronunţe asupra acestor teme. Anunţul venea pe fondul protestelor de stradă faţă de proiectele de ordonanţă ale Guvernului privind graţierea şi modificarea codurilor penale. 

”Marţi, 24 ianuarie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, anunţa Administraţia Prezidenţială.

 În 7 februarie 2017, Klaus Iohannis afirma, în şedinţa plenului reunit al celor doua Camere: ”Grija primă a fost să vă ocupaţi de dosarele penalilor”. După declaraţia sa, parlamentarii PSD au început să părăsească sala. În replică, şeful statului le-a spus: ”Aţi obosit deja? Ghinion”.  

În 13 februarie 2017, plenul reunit al Parlamentului a dat aviz favorabil, cu unanimitate de voturi, pentru referendumul declanşat de către preşedintele Klaus Iohannis pe tema justiţiei.

Din mesajul prezidențial de ieri reiese  că șeful statului ar dori să aibă un aviz mai larg al Parlamentului, pentru a putea pune la referendum și alte întrebări. Nicio prevedere legală nu restrânge numărul întrebărilor la referendum, dar până acum, s-a preferat o singură întrebare pentru a nu complica opțiunile alegătorilor.

 

Cum se defășoară referendumul

Potrivit legii referendumului, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.     Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Pargul de validare al referendumului este de 30%.

 

Consultări cu partidele

Klaus Iohannis le-a spus jurnaliștilor prezenți la Palatul Cotroceni pentru declarația de presă că va convoca partidele politice la consultări pe tema referendumului pe justiție.

Comentarii

loading...