Președintele Klaus Iohannis a recunoscut, în discursul rostit la Congresul PPE, că se observă o criză de încredere în instituțiile europene.
În opinia șefului statului român, această criză de încredere are drept cauză îndepărtarea clasei politice de cetățeni.
„Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituțiile europene, care este cauzată și de distanța tot mai mare dintre clasa politică și cetățenii europeni. Să ne reapropiem de cetățenii noștri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenție, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, știm care sunt preocupările reale ale cetățenilor noștri. Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanță politică este să acorzi atenție emoțiilor și așteptărilor oamenilor”, a subliniat, în discursul său, președintele României.
Șeful statului român a subliniat că se apropie campania pentru alegerile europarlamentare, din iunie 2024. În acea campanie „oamenii vor fi bombardați cu tot soiul de oferte și promisiuni” iar unii dintre politicienii PPE vor intra în dezbateri cu eurosceptici și cu „alți nemulțumiți care contestă proiectul nostru european”, a subliniat președintele României.
„Vă îndemn să folosiți campania pentru alegerile europene ca un prilej de revigorare a liberalismului în fața autocrațiilor care îngrădesc drepturile fundamentale ale omului. O comunicare mai bună a avantajelor statutului de membru al Uniunii Europene este esențială pentru a contracara dezinformarea și manipularea. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii noștri sunt conștienți de beneficiile incontestabile pe care le aduce apartenența la acest proiect remarcabil”, a subliniat președintele României.
În contextul organizării la București a Congresului PPE, președintele Iohannis a avut întrevederi, în perioada 6 – 7 martie 2024, cu o serie de lideri străini. Printre aceștia s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (candidată pentru un nou mandat în această funcție), președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președinta Elveției, Viola Amherd, precum și prim-miniștrii din Polonia, Grecia, Serbia, Croația, Republica Irlanda și Austria.
Cu premierul (cancelarul) Austriei, Karl Nehammer, președintele Iohannis a discutat și despre primirea României în Schengen. Poziția cancelarului Nehammer a rămas însă negativă – aceea că Spațiul Schengen „nu funcționează” și de aceea nu poate fi extins.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!