Deși campania s-a terminat, liderul PSD s-a lansat în noi angajamente lipsite de fundamentare financiară, ajungând la detalii precum subvenționarea producției de roșii sau achiziționarea unor aeronave Tarom.
Programul de guvernare anunţat şi asu-mat de Liviu Dragnea abundă în promisiuni care li se adresează tuturor categoriilor sociale – de la studenţi la pensionari, de la medici la agricultori. „România liberă“ a calculat cât va trebui să scoată din vistierie Executivul social-democrat în urmă-torii patru ani, cât ţine în mod normal un ciclu de guvernare, iar totalul depăşeşte 8 miliarde euro. Şi aici includem doar măsurile ce pot fi cuantificabile acum. Lor li se adaugă alte promisiuni al căror impact se va face simţit pe parcurs.
„Calendar de guvernare: începând de la 1 ianuarie, sperăm să intre în vigoare legea privind eliminarea celor 102 taxe nefiscale“ – aşa şi-a început Liviu Dragnea discursul prin care şi-a asumat programul de guvernare şi a prezentat, în linii mari, dar pe alocuri şi în detaliu, ce lapte şi miere vor curge în următorii patru ani.
Din start, această măsură, care într-un final a trecut şi de Curtea Constituţională, va avea un impact bugetar de 1,6 miliarde lei (aproximativ 355 milioane euro), potrivit calculelor deja făcute de Ministerul Finanţelor Publice. Şi numărătoarea abia a început.
Două miliarde euro pe an pentru creşterea salariilor din educaţie şi sănătate
„Sperăm, de asemenea, ca președintele Iohannis să promulge legea deja declarată constituțională privind creșterea, în medie, cu 15% a veniturilor din educație și sănătate“, a continuat Dragnea. Potrivit premierului în exerciţiu, Dacian Cioloş, impactul bugetar al acestei legi va fi de nouă miliarde lei (două miliarde euro) pe an. Cifra a fost considerată exagerată de senatorul PSD Rovana Plumb, fost ministru al Muncii, care a spus că este nevoie doar de patru miliarde lei.
Cum Cioloş pare mai ancorat în realităţile bugetului, vom lua în calcul estimarea premierului, ceea ce înseamnă opt miliarde euro în patru ani de guvernare.
„Imediat după învestirea noului Guvern, vom crește salariul minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei, vom elimina contribuțiile de sănătate pentru toți pensionarii, pensiile mai mici de 2.000 lei vor fi scutite de impozitul pe venit, vom anula hotărârea de guvern nr. 800/2016 și vom adopta o hotărâre de guvern ce va duce la ieftinirea medicamentelor care și-au pierdut patentul, în medie, cu 35%“, a mai promis Dragnea.
Dacă în cazul promisiunilor fluturate pensionarilor este greu de calculat impactul bugetar, acesta a fost precizat, tot de premierul Dacian Cioloş, pentru majorarea salariului minim: un miliard şi ceva de lei, adică 222 milioane euro pe an. Necunoscute rămân şi efectele bugetare ale altor măsuri, cum ar fi TVA zero pentru vânzarea locuinţelor, pentru publicitate și pentru materiile prime din agricultură.
Bugetarii se duc la munte şi la mare cu tichete de vacanţă
Dar în cazul următoarei promisiuni calculul este foarte simplu de făcut. „De asemenea, va mai intra în vigoare acordarea unui tichet de vacanță, în valoare de 1.450 lei per tichet, pentru fiecare bugetar“, a mai spus şeful PSD. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în luna octombrie a acestui an în România erau 1.184.935 milioane de bugetari, angajaţi în administraţia centrală şi locală. Rezultă deci o sumă de 1,71 miliarde lei pe an pentru concediile angajaţilor de la stat, adică 390 milioane euro.
Şi sarabanda promisiunilor care presupun bani de la buget continuă în discursul lui Dragnea:
„De la 1 Mai, implementarea programului Start-up Nation, ce vizează alocarea a zece mii de granturi ne-rambursabile cu o valoare de maximum 200.000 de lei pentru tineri și pentru ori-cine dorește să-și pornească o afacere.“ Luând în calcul o valoare medie a grantului de 100.000 de lei, rezultă un efort bugetar suplimentar de un miliard de lei, adică încă 222 milioane euro pe factură.
Program de subvențio-nare a 75% din costul chiriei și utilităților pentru cei care își găsesc un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km față de domiciliu sau cel de împădurire a minimum cinci mii de hectare.
Dotarea Armatei Române cu fregate sau corvete, avioane sau vehicule blindate
De la 1 iunie, demararea programelor ce vizează subvenționarea producției de tomate cu trei mii de euro pe an la mia de metri pătrați de solarii și, de asemenea, subvenționarea pentru creșterea animalelor cu zece mii de euro pe an la două sute de capete.
Reprezentanţii agricultorilor spun că măsurile sunt minunate, dar precizează că preferă să aştepte să vadă dacă se vor şi aplica. „Sunt programe avantajoase pentru noi, dar să vedem dacă se vor şi pune în practică, pentru că ele trebuie să primească aprobare de la Bruxelles“, a declarat pentru „România liberă“ vicepreşedintele Federaţiei Agrostar, Tudor Dorobanţu. El a precizat că, în condiţiile nivelului de acum al subvenţiei pentru oi, nici nu merită să aplici, pentru că valoarea acesteia este mai mică decât impozitul.
Potrivit lui Dorobanţu, în România sunt, în momentul de faţă, peste 1.200 hectare de solarii cultivate cu tomate şi şapte milioane de oi, plus aproximativ un milion de vaci. Făcând calculul, pentru tomate ar trebui 36 mi-lioane euro pe an, iar pentru animale – 400 milioane euro.
Programul-fluviu de guvernare prezentat de liderul PSD continuă în aceeaşi notă superoptimistă, cu refacerea sistemului de irigaţii, construcţia a opt spitale regionale şi a 500 de creşe şi grădiniţe. Vom vedea la timpul potrivit cât vor costa şi aceste promisiuni, în cazul în care se vor materializa.
20 de aeronave Boeing 737-800 costă 1,84 miliarde euro
Pentru 1 septembrie 2017 se promite începerea procedurii de achiziţie a cel puțin douăzeci de aeronave de către TAROM. La o simplă căutare pe site-ul Boeing, vom constata că o aeronavă B737-800, unul dintre cele mai populare modele, costă 96 milioane dolari. Dacă facem calculul, rezultă un efort bugetar de 1,84 miliarde euro pentru cele 20 de aeronave, efort care, evident, se va întinde pe cel puţin patru ani, pentru că nimeni nu cumpără avioane cu banii jos.
O altă promisiune lansată de Dragnea vizează achiziţionarea a 3.000 de ambulanţe „pentru satele din România, pentru fiecare sat din România“. La ultima achiziţie de ambulanţe, făcută de Raed Arafat de la firma Deltamed, o unitate a costat 175.000 euro, de unde rezultă că pentru întregul lot va fi nevoie de suma de 525.000 euro.
Trăgând linie, factura guvernului lui Liviu Dragnea, indiferent de cine va fi condus, va depăşi 16 mi-liarde euro în patru ani de guvernare. Şi, aşa cum am arătat mai sus, nu au fost luate în calcul efectele tuturor măsurilor populiste anunţate.
Studenţii nu vor mai merge „cu naşul“. Li se promite gratuitate
Pentru ca promisiunile să-i momească şi pe studenţi, acestora li se promite de către acelaşi Liviu Dragnea transport gratuit pe calea ferată. În aceste condiţii, nu va mai renta deloc pentru studenţi să meargă „cu naşul“, pentru că vor avea oficial bilet de zero lei.
Potrivit datelor Ministerului Educaţiei care vizează cifrele de şcolarizare din acest an, în România sunt, în momentul de faţă, 187.200 de studenţi. Aceştia vor profita la maximum de noua facilitate de transport şi putem presupune că, în medie, fiecare student va face două drumuri pe lună, pe o distanţă mai mare de 200 km, cum este cea de la Bucureşti la Constanţa. Cum pe această rută biletul (doar dus) costă aproximativ 45 de lei pentru elevi şi studenţi, făcând calculul rezultă că Guvernul va trebui să plătească anual aproximativ 90 milioane euro.
Aici mai intervine problema parcului de material rulant, dimensionat la minimum, de care dispune CFR Călători. Limitele numărului de locuri din vagoane s-au văzut cel mai bine în preajma alegerilor generale din 11 decembrie, când studenţii au avut transportul gratuit pentru a se duce să voteze în localităţile de baştină, iar trenurile au fost supraaglomerate. Exită deci riscul ca studenţii să călătorească gratis după intrarea în vigoare a măsurii anunţate de Dragnea, iar oamenii obişnuiţi, care plătesc biletul întreg, să călătorească în picioare sau, din acest motiv, să renunţe să mai circule cu trenul, optând pentru alte mijloace de transport.
Locurile de muncă s-au redus în Teleorman
Numărul locurilor de muncă înregistrate ca fiind disponibile în Teleorman a scăzut semnificativ în ultima lună din 2016, potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM). În Zimnicea este disponibil un singur loc de muncă. În Turnu Măgurele nu este disponibil niciun loc de muncă.
