Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentul l-a scăpat și pe Ponta. Cine mai poate apăra justiția?

Prin votul a 231 de deputați PSD, UNPR, PC și PLR, România rămâne cu un premier urmărit penal pentru fapte de corupție, iar DNA este oprită să verifice dacă Victor Ponta s-a aflat sau nu, în ultimii trei ani, în conflict de interese. Situația, considerată deja „revoltătoare“ de oficiali europeni, tinde să se agraveze în următoarea perioadă, când vor fi urgentate toate proiectele legislative care țintesc justiția.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 10.06.2015 - 12:03

Prin votul a 231 de deputați PSD, UNPR, PC și PLR, România rămâne cu un premier urmărit penal pentru fapte de corupție, iar DNA este oprită să verifice dacă Victor Ponta s-a aflat sau nu, în ultimii trei ani, în conflict de interese. Situația, considerată deja „revoltătoare“ de oficiali europeni, tinde să se agraveze în următoarea perioadă, când vor fi urgentate toate proiectele legislative care țintesc justiția.

Pe repede-înainte, adică exact cum s-au derulat lucrurile și în Comisia juridică, plenul Camerei Deputaților a respins, ieri dimineață, cererea DNA privind începerea urmăririi penale împotriva lui Victor Ponta pentru conflict de interese, cerere formulată ca urmare a numirii în funcția de ministru a lui Dan Șova, de la care premierul a obținut sume de bani și un autoturism. Argumentele procurorilor nu au contat câtuși de puțin, ordinul de la centru fiind apărarea cu orice preț a șefului Executivului.

Din cei 351 de deputați prezenți, 231 au votat pentru respingerea urmăririi penale pentru conflict de interese și doar 120 au dat undă verde anchetatorilor.

Ce rămâne după votul de ieri

Un prim efect este blocarea anchetei DNA pe cele trei infracțiuni de conflict de interese de comiterea cărora, în timpul mandatului de premier, este suspectat Victor Ponta. Prin urmare, premierul rămâne urmărit penal doar pentru celelalte 19 infracțiuni (17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, o infracțiune de complicitate la evaziune fiscală și o infracțiune de spălare de bani).

Un al doilea efect, de o însemnătate mult mai mare pentru România, decurge din prevederile constituționale și ține de imposibilitatea suspendării acestuia din funcție (Legea fundamentală spune că președintele îl poate suspenda doar dacă s-a început urmărirea penală pentru fapte comise în timpul mandatului). Cu alte cuvinte, România rămâne cu un prim-ministru urmărit penal pentru corupție. Prim-ministru care participă la ședințele CSAT (cum a făcut-o și ieri), care aprobă sau respinge măsuri economice și sociale, care are întrevederi cu oficiali străini și reprezintă România în Europa, SUA și restul lumii. Din aceste ultime perspective, efectele negative ale votului de ieri se vor dovedi pe termen mediu și lung.

Oricum, primele reacții, la cald, sunt elocvente pentru nivelul crescut de îngrijorare cu care partenerii internaționali privesc spre România. Ambasada SUA la București a subliniat că „orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor“. La rândul său, Ambasada Olandei la București a transmis, după votul din Camera Deputaților, că „evoluțiile recente din Parlament pun în lumină probleme mai largi legate de atitudinile față de justiție și corupție din România“ și a făcut trimitere la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Un mesaj dur a venit și de la popularii europeni, înainte chiar ca deputații să-l scape pe Victor Ponta de posibilele infracțiuni de conflict de interese.

 „Suntem revoltați de tentativele Comisiei Juridice a Parlamentului României de a împiedica justiția să își îndeplinească atribuțiile în ceea ce privește anchetarea faptelor penale de care este acuzat prim-ministrul României, Victor Ponta. (...) Parlamentul nu ar trebui să fie niciodată un obstacol în calea înfăptuirii justiției. De asemenea, reprezentanții Guvernului nu ar trebui să se folosească de majoritatea parlamentară pentru propriul interes“, a precizat președintele Partidului Popular European, Joseph Daul. Potrivit acestuia, este monitorizat „cu atenție“ angajamentul Guvernului român „de a respecta domnia legii și independența justiției, precum și de a combate cu fermitate corupția din România“. Cât despre declarațiile de luni ale lui Robert Cazanciuc și ale lui Victor Ponta, Daul a apreciat că „este inacceptabil ca ministrul Justiției și prim-ministrul unui stat membru al Uniunii Europene să amenințe protestatarii pașnici cu sancțiuni penale“.

Situația premierului Ponta și, implicit, a României ar putea deveni subiect de discuție și în Parlamentul European. Luni, liderul grupului PPE, Manfred Weber, a cerut în plenul de la Strasbourg o dezbatere, iar președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a propus ca, înainte de plen, să se poarte discuții în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, precum și în Conferința liderilor grupurilor parlamentare.

Ce urmează

Apetitul PSD și al lui Victor Ponta pentru modificarea cadrului legislativ astfel încât să fie îngreunată, dacă nu chiar stopată, lupta împotriva corupției este binecunoscut. S-a manifestat încă de la instalarea la Palatul Victoria și s-a amplificat pe măsură ce anchetele DNA au lovit în nume grele din PSD, în prietenii premierului (Dan Șova și Sebastian Ghiță sunt doar două exemple), dar chiar și în familia acestuia (cumnatul Iulian Herțanu și socrul Ilie Sârbu). Este de așteptat, prin urmare, ca odată lansate acuzațiile de implicare în dosarul Turceni-Rovinari al lui Șova, Ponta să apese și mai tare pedala modificărilor legilor penale. Un indiciu în acest sens ne-a oferit chiar premierul, ieri, după votul salvator din Cameră: „Parlamentul şi Guvernul au obligaţia de a respecta Constituţia şi de a-i apăra mai ales pe alţii, pentru că alţii, oameni simpli, nu au sprijinul pe care am avut eu ocazia să-l am. La asta trebuie să ne gândim de acum încolo“. Iar planul de distrugere a luptei anticorupție îi este ușurat de puzderia de proiecte legislative depuse de social-democrați și aliații lor în ultimele luni, proiecte trecute deja de prima Cameră (chiar și tacit) și aflate la un pas de adoptare.

Iar pentru ca perdeaua de fum să fie asigurată, iar electoratul să fie bombardat cu declarații despre cât de nocive sunt „ingerințele“ Curții Constituționale și ale puterii judecătorești în activitatea Parlamentului și Guvernului, vom vedea, probabil, înființată comisia specială propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Reamintim că liderul PLR a profitat, luni, de participarea la Comitetul Executiv al PSD pentru a avansa ideea creării unei comisii „pentru evaluarea democrației, a statului de drept“.   

”Parchetul General a cerut Parlamentului documente legate de cazurile a 144 de senatori și deputați care și-ar fi angajat rudele la cabinetele parlamentare. Este vorba de conflict de interese penal. Parlamentul nu ar trebui să fie niciodată un obstacol în calea înfăptuirii justiției. De asemenea, reprezentanții Guvernului nu ar trebui să se folosească de majoritatea parlamentară pentru propriul interes.“- Joseph Daul, președintele PPE

”Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe.“- Ambasada SUA

Reacții. Demisia cerută de Iohannis, indicată de Hunor

După votul de ieri, șeful statului i-a solicitat, din nou, premierului să-și prezinte demisia și a vorbit despre „iresponsabilitate“ și „sfidare“. „Îmi mențin punctul de vedere conform căruia Parlamentul nu ar trebui să obstrucționeze actul de justiție. (...) Este o dovadă de maximă iresponsabilitate și de sfidare la adresa cetățenilor faptul că parlamentarii ce alcătuiesc majoritatea împiedică justiția să-și facă datoria, sunt dispuși să distrugă instituția Parlamentului, așa cum ar trebui ea să funcționeze într-un stat de drept și să afecteze imaginea României pentru a salva politic o singură persoană“, a declarat președintele Klaus Iohannis.

La rândul său, Kelemen Hunor, președinte al UDMR, formațiune care s-a situat, în ultimul timp, de partea puterii, a arătat că ar fi fost „mai bine“ dacă Ponta renunța la guvernare.

MODIFICĂRI. Laura Ștefan: Efectele sunt definitive

Laura Ștefan, Expert Forum, atrage atenția asupra faptului că eventualele modificări îi vor avantaja pe cei cu probleme penale, chiar dacă legile ar fi anulate ulterior. „Efectele vor fi definitive, indiferent cât vor rămâne în vigoare aceste modificări. De exemplu, dacă se va vota dezincriminarea infracțiunii de conflict de interese și va intra în vigoare chiar și pentru o oră, Victor Ponta va beneficia de această prevedere, pe baza principiului legii penale cele mai favorabile. La fel vor beneficia și ceilalți politicieni care au astfel de probleme, indiferent cât de puțin vor rămâne în vigoare”, a explicat Laura Ștefan.

Proiecte de lege pentru liniștea corupților

O nouă dovadă a grabei PSD de a pune cât mai repede pe butuci lupta anticorupție a fost oferită chiar ieri: ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei a fost suplimentată cu 22 de proiecte de modificare a Codului Penal, Codului de Procedură Penală și Statutului judecătorilor și procurorilor. Deloc întâmplător, pe listă figurează și propunerea legislativă privind dezincriminarea conflictului de interese, măsură de care ar beneficia atât premierul Victor Ponta, cât și alți zeci, dacă nu chiar sute, de parlamentari (vezi cererea de ieri a Parchetului General).

Ca urmare a protestelor magistraților (președintele Curții Supreme, Livia Stanciu, și președintele CSM, Marius Tudose, au fost prezenți la ședință), deputații au acceptat amânarea cu o săptămână a luării unor decizii. Reprezentanții magistraților au cerut deputaților măcar două săptămâni pentru a putea formula puncte de vedere la toate proiectele și pentru a vedea care sunt și opiniile Parchetului General și ale Ministerului Justiției. „Eu cred că sunteți capabili să dați un punct de vedere într-o săptămână așa cum sunteți capabili să răspundeți la o declarație politică în câteva ore“, a fost replica deputatului PSD Marius Manolache, fin al lui Victor Ponta.

„România liberă“ vă prezintă câteva dintre modificările pe care Ponta și aliații le doresc operate în legile penale:

Dezincriminarea conflictului de interese. Pe lângă redenumirea infracțiunii (în „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane“), inițiatorii de la PSD, UDMR și PC-PLR vor introducerea unei noi excepții astfel încât fapta să nu se refere la „ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta“.

Măsuri preventive doar cu indicii temeinice. La propunerea a trei senatori PSD și PC, măsurile preventive – reținerea, arestarea preventivă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar – ar urma să fie luate doar dacă există „probe sau indicii temeinice“ că a fost săvârșită o infracțiune, nemaifiind suficientă „suspiciunea rezonabilă“ că a fost comisă o infracțiune.

Închisoare pentru cei care dezvăluie informații. Senatorul PSD Șerban Nicolae ar dori ca dezvăluirea de informații din cauzele penale aflate în curs de cercetare să se pedepsească cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, res­pectiv de la 2 la 5 ani dacă fapta este săvârșită de un judecător sau un reprezentant al organului de urmărire penală.

Eliminarea cătușelor și a arestului preventiv. Tot senatorul PSD Șerban Nicolae a propus ca arestații care nu au comis fapte cu violență să nu mai fie încătușați. De asemenea, în locul arestului preventiv ar urma să existe arest la domiciliu și arest sever, acesta din urmă neaplicându-se persoanelor suspectate de corupție.

Urgentarea eliberării condiționate. Tot PSD (via deputatul Daniel Bărbulescu) vrea să se stabilească termene stricte la soluționarea cererilor de eliberare condiționată, pe motiv că sunt multe cazurile în care, după aprobarea cererilor, punerea efectivă în libertate s-a petrecut după luni de zile.

Amânarea executării pedepselor. Deputatul PSD Haralambie Vochițoiu a propus ca hotărârile instanțelor penale să devină executorii doar după redactarea și motivarea deciziilor definitive. Evident, în intervalul dintre pronunțarea condamnării și redactarea deciziei, condamnații ar putea liniștiți să-și piardă urma.

„Mica“ grațiere. Senatorul PC Cristiana Anghel a propus grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 2 ani inclusiv, a pedepselor complementare ale acestora și a pedepselor cu amenda. Pedepsele peste 2 ani, ar urma să fie și ele semnificativ reduse: cu o treime cele între 2 și 5 ani (inclusiv) și cu o pătrime cele între 5 și 8 ani.

Reinterpretarea vechiului Cod Penal. La propunerea ministrului UNPR Eugen Nicolicea s-ar preciza expres că, în noul Cod Penal, parlamentarii și președintele sunt incluși în categoria funcționarilor publici. După cum a arătat Consiliul Legislativ, s-ar accepta, implicit, ideea că pe vechiul Cod Penal, aflat în vigoare până la 1 februarie 2014, aceștia nu erau în categoria funcționarilor publici.

Acțiune în regres împotriva magistraților. 44 de parlamentari de la toate partidele vor ca statul să fie obligat să se îndrepte cu acțiuni în despăgubiri „împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii“. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...