PNL și PDL propun înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind existența unui ofițer acoperit printre candidații la prezidențiale. Monica Macovei cere ca verificările să fie făcute de comisiile SRI și SIE.
Dezvăluirile președintelui Traian Băsescu, potrivit căruia printre candidaţii la preşedinţie ar fi un ofiţer acoperit, agită apele pe scena politică. Grupurile parlamentare ale PNL şi PDL din Camera Deputaţilor vor solicita conducerii acestui for legislativ constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind afirmaţiile preşedintelui. Liderii deputaților PDL și PNL, Tinel Gheorghe şi George Scutaru, susțin că afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu trebuie „dezavuate în Parlamentul României“ şi toţi candidaţii la preşedinţie trebuie în perioada următoare să răspundă public la „această afirmaţie extrem de gravă“.
Citește și: Cine poate fi și ce riscă un ofițer acoperit intrat în cursa pentru Cotroceni
George Scutaru consideră că în 10-14 zile această problemă lansată în spaţiul public de către șeful statului, care este şi preşedintele CSAT, „trebuie să capete răspuns astfel încât celui asupra căruia planează suspiciunea de a fi ofiţer acoperit să i se interzică dreptul de a candida la preşedinţia României“. Legea le interzice ofițerilor activi să candideze la președinția României, dar această regulă nu se aplică în cazul celor care nu mai lucrează în serviciile secrete.
Inițiativa ACL a stârnit opoziția UDMR, exprimată de liderul acestui grup parlamentar, Mate Andras. „Eu, personal, nu sunt de acord, încă nu am dezbătut în grup, dar nu cred că este utilă o comisie parlamentară pe această temă“, a declarat Mate Andras. Deputatul UDMR a explicat că, în cazul în care cineva are astfel de informații și le divulgă, s-ar face vinovat de infracțiunea de divulgare de secrete de stat. „Eu nu m-aș juca
cu asemenea noțiuni, pentru că se pun în pericol siguranța și securitatea națională“, a concluzionat reprezentantul UDMR.
Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, inițiativa înființării unei comisii parlamentare poate aparține unui număr de minimum 50 de deputați și are nevoie de aprobarea plenului Camerei. PNL și PDL au suficienți parlamentari pentru a depune propunerea, dar au nevoie și de sprijinul altor partide pentru a înființa efectiv comisia.
Ce spun candidații
Ieri, unii dintre candidații la președinție au dezmințit că ar avea vreo legătură cu serviciile secrete, propunând și soluții pentru lămurirea subiectului. Candidatul independent Monica Macovei a declarat că nu a fost şi nu este ofiţer acoperit, arătând că singura cale instituţională de a se clarifica acest subiect este prin comisiile parlamentare de control SRI şi SIE. „Spun de la început foarte ferm: nu am fost şi nu sunt ofiţer acoperit sau în orice alt fel al vreunui serviciu de informaţii român sau străin“, a afirmat Macovei. Ea a spus că preşedintele sau instituţiile au avut posibilitatea să o verifice în 2005 şi în 2008, când i s-a propus să fie ministru al Justiţiei, precum şi în 2009, când preşedintele i-a propus să fie candidat la funcția de premier. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a afirmat că în mod „sigur“ preşedintele Traian Băsescu nu s-a referit la el atunci când a spus că printre candidaţii la alegerile prezidenţiale ar exista şi un ofiţer sub acoperire. Ulterior, întrebat dacă a fost sau este ofiţer acoperit, Klaus Iohannis a răspuns scurt: „Nu!“. La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a reafirmat că nu este el persoana la care face referire Traian Băsescu. El a spus că președintele are obligația să facă public numele, deși are unele semne de întrebare față de informațiile deținute de șeful statului. „La nivelul CSAT nu eşti la curent cu cei care sunt ofiţerii acoperiţi, nu vine nimeni să-ţi prezinte vreo listă cu ofiţerii acoperiţi“, a spus Tăriceanu, care a menţionat că nu ştie nici un ofiţer acoperit.
În schimb, premierul Victor Ponta s-a eschivat de la un răspuns, afirmând că nu comentează „bârfe“ și cerând ziariștilor să îi pună întrebări exclusiv despre ședința de Guvern.
