18 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSportLupta împotriva corupției, accelerată în 2014

Lupta împotriva corupției, accelerată în 2014

Anul 2014 a însemnat pentru Direcția Națională Anticorupție cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați, dublarea numărului de trimiteri în judecată și cel mai ridicat nivel de încredere în rândul populației. La capitolul probleme, rămân în continuare numărul insuficient de procurori și incapacitatea altor instituții de a recupera prejudiciile din dosare.

Citește și: An record pentru DNA, în ciuda alegerilor din 2014. Laude pentru Kovesi din partea lui Iohannis și Ponta

Pe agenda DNA s-au aflat, anul trecut, 9.100 cauze, număr-record de la înființarea instituției, iar instanțele au decis, pe dosarele Direcției, 1.138 condamnări definitive. Tot în cifre, activitatea DNA a mai însemnat 317 rechizitorii, 1.167 inculpați trimiși în judecată și măsuri asigurătorii dispuse de procurori în valoare totală de 1,348 milioane lei. Cele mai des constatate infracțiuni? Abuz în serviciu contra intereselor publice, evaziune fiscală, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, luare de mită, spălare de bani și trafic de influență.

12 demnitari, 330 funcționari publici și 35 magistrați

DNA a trimis în judecată, anul trecut, 12 demnitari: doi senatori, șapte deputați un secretar de stat și doi prefecți. Pe lista „victimelor“ apar numele ex-liderului PDL Florian Popescu, trimis în judecată în două dosare (cel al mitei sub formă de pui, în valoare de 485.000 lei, și respectiv, cel privind contractele acordate firmei la care fusese acționar) și al senatorilor Sorin Lazăr și Marius Isăilă. Printre cei trimiși în judecată, tot în 2014, s-au numărat deputații Cătălin Rădulescu, Ion Diniță, Titi Holban și Dorinel Ursărescu.

De același deznodământ au avut parte, unii din postura de arestați preventiv, mai mulți șefi de consilii județene: Aristotel Căncescu (Brașov), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Horea Uioreanu (Cluj), Nicușor Constantinescu (Constanța), Mircea Cosma (Prahova) și Adrian Duicu (Mehedinți).

Tot anul trecut, au fost deschise alte dosare sonore: al licențelor Microsoft (zece foști miniștri – Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Țicău, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Gabriel Sandu și Elena Udrea  – și oameni de afaceri), al retrocedărilor ilegale de terenuri (ex-liderul PSD Viorel Hrebenciuc și deputatul Ioan Adam), al despăgubirilor ilegale din cadrul ANRP (fostul șef al DIICOT, Alina Bica) și al mitei de la MAI (ex-ministrul Cristian David). „Investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de funcția admnistrativă sau politică deținută de persoana vizată“, a dat asigurări, ieri, la prezentarea bilanțului DNA, procurorul-șef al instituției, Laura Codruța Kövesi.

Recuperarea prejudiciilor, extrem de redusă

Deși instanțele de judecată au decis, doar în 2014, să fie confiscate peste 310 milioane euro (sumă de trei ori mai mare decât în 2013), recuperarea prejudiciilor de către organele fiscale este deosebit de greoaie. Potrivit președintelui Klaus Iohannis, prezent la bilanțul DNA, rata de recuperare a Ministerului de Finanțe (prin intermediul ANAF) ar fi de circa 10%, fapt care este „inacceptabil“. „Recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autoritățile statului“, a subliniat șeful statului. Prezent, și el, la bilanțul DNA, premierul Victor Ponta nu doar că nu a explicat cauzele rezultatelor atât de slabe pe care le are ANAF (mai ales că instituția a trecut printr-un amplu proces de reorganizare, iar șeful Executivului lăuda, acum o lună și ceva, activitatea instituției), dar a luat apărarea șefului Administrației. Întrebat dacă se impune schimbarea lui Gelu Ștefan Diaconu, premierul a răspuns: „Ce-aveți cu șeful ANAF? În ultimii trei ani, ANAF a avut încasări suplimentare. ANAF se ocupă cu multe alte lucruri“. Ponta a încercat, în schimb, să îndrepte atenția presei în altă parte, arătând că ar fi „nevoie de îmbunătățirea legislației și de hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor care să poată fi puse în aplicare“.

„Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an“, a precizat Kövesi, referindu-se la cele peste 310 milioane euro care ar fi trebuit recuperate de la condamnații definitiv pentru corupție.

Mai mulți procurori

Potrivit lui Kövesi, schema de personal a DNA ar trebui suplimentată cu 50 de procurori, iar o cerere în acest sens a fost formulată și transmisă atât ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, cât și premierului și președintelui.

„Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai multe dosare în acelaşi timp. Şi am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziția de licențe pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedări ilegale“, și-a argumentat, public, Kövesi solicitarea.

De menționat că în 2014 de cele 9.100 cauze s-au ocupat 86 de procurori.

– „Trebuie să depășim definitiv situațiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Sper ca partidele politice să-şi respecte angajamentul asumat public de a face mai simple şi mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiţiei.“ – Klaus Iohannis, președintele României

– „2014 a fost un an în care activitatea dumneavoastră a fost supusă în continuare unor presiuni exterioare sistemului judiciar, unor critici şi atacuri venite fie din partea unor oameni politici, fie din partea unor instituţii media.“ – Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului-șef

– „Neadecvarea mecanismelor de descoperire a banilor produşi prin comiterea unor infracţiuni nu înseamnă doar privarea statului de sume importante, ci, mult mai grav, chiar încurajarea producerii de noi infracţiuni.“ – Robert Cazanciuc, ministrul Justiției

– „Apariţia în spaţiul public a unor informaţii pe surse, transcripturi, aspecte de viaţă privată, pot duce la o judecată publică, fie prematură, fie deformată, sau pot face deliciul publicului.“ – Marius Tudose, președintele CSM.  

Discurs. Ia Ponta apărarea lui Vosganian și Udrea?

Premierul Ponta a profitat de prezența la DNA pentru a arăta și că actuala legislație ar trebui clarificată în sensul ca demnitarii să fie sancționați doar de alegători pentru deciziile administrative pe care le iau atâta timp cât acestea nu încalcă legea. „Oportunitatea unei decizii în administraţia publică a demnitarilor trebuie să fie sancţionată de electorat şi există foarte multe blocaje, voite sau nevoite, provocate în cadrul administraţiei publice de această confuzie uneori voită, alteori nevoită, între legalitate şi oportunitate“, a argumentat Ponta. În ultimul timp, s-au apărat de acuzațiile DNA, spunând că oportunitatea deciziei guvernamentele ar trebui să atragă doar răspunderea politică, ex-miniștrii Varujan Vosganian și Elena Udrea. „Suntem în faţa unei situaţii inedite, este pentru prima oară de 20 şi ceva de ani când Parchetul se sesizează într-o chestiune de oportunitate politică, acuzând unele decizii pe care un ministru le ia în virtutea atribuţiilor sale“, declara Vosganian, când s-a pus problema urmăririi sale penale în dosarul Romgaz-Inter-agro. „Eu am vrut ca în România să boxeze Lucian Bute. Este un lucru rău? (…) Decizia politică ca Guvernul Boc să se implice în aducerea lui Lucian Bute într-un meci organizat acasă s-a luat în discuţii la Guvern, nu a luat-o Elena Udrea de nebună“, arăta și ex-ministrul Dezvoltării, în apărarea sa.

Cele mai citite

Fântânile arteziene din Sectorul 4, pregătite pentru zilele călduroase de vară

Sectorul 4 al Capitalei este o comoară ascunsă pentru cei care își doresc să exploreze frumusețea orașului. Printre numeroasele sale atracții, cum ar fi...

Astăzi începe vacanța de Paște. Când se întorc la școală elevii

Elevii vor intra de vineri în vacanţă, după finalizarea cursurilor, şi se vor întoarce în şcoli miercuri, 8 mai, potrivit calendarului aprobat de Ministerul...

O rețea vietnameză de trafic de migranți, care cerea între 15.000 și 18.000 euro de migrant, a fost destructurată

O operațiune comună la care au participat autoritățile de aplicare a legii din Franța și Regatul Unit, cu sprijinul Europol, a dus la dezmembrarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă