Pentru prima oară de la lansarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma justiției și combaterea corupției, raportul Comisiei Europene face legătura explicită între progresele realizate în atingerea obiectivelor MCV și fondurile europene pe care România le poate primi în cadrul Politicii de Coeziune a UE.
Dincolo de triumfalismul actorilor politici și instituționali care obișnuiesc să extragă numai concluziile care le sunt favorabile din rapoartele MCV publicate de Comisia Europeană, cea mai sigură cale către o apreciere obiectivă o reprezintă recomandările adresate de Comisie României privind acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în viitor, care reprezintă un tablou fidel a ceea ce funcționează prost sau nu funcționează suficient de bine. Iar ceea ce reiese cu claritate din aceste recomandări este că, în continuare, principalele obstacole în calea reformării justiției și ridicării MCV sunt clasa politică și instituțiile politice, cu o mențiune specială pentru Parlament, unde se dă în continuare bătălia crucială între procesul de modernizare și europenizare a României și sistemul clientelar corupt.
Majoritatea acestor recomandări indică probleme care au făcut în mod constant în ultimul an obiectul unor dezbateri și chiar scandaluri politice și că nerezolvarea lor justifică menținerea MCV în continuare. Bunăoară, Comisia cere ca numirea noului procuror-șef al DIICOT să se facă pe baza unei proceduri „transparente și bazate pe merit” și ca până în decembrie 2015 România să aibă la dispoziție proceduri clare și comprehensive de numire a funcțiilor de conducere în magistratură, inspirate din procedurile de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceasta este o prevedere crucială, având în vedere că în cursul anului 2016 vor fi numiți șefi noi la ANI, DNA, Parchetul General, precum și președintele ICCJ. Or, la precedenta numire a procurorilor-șefi am avut de-a face cu un troc politic între Traian Băsescu și Victor Ponta care a fost „regretat” de Comisie, dar trecut oarecum cu vederea ca inevitabil. Acum, Comisia revine asupra criteriilor „transparenței și meritului” și va trebui să ne așteptăm, dacă actuala distribuție a Puterii se menține, la o luptă pe viață și pe moarte între Guvern, președinte și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că este evident că nimic în această chestiune nu este clarificat și că soarta reformelor continuă să depindă în mod covârșitor de factorul politic. Totodată, Comisia recomandă ca România să asigure ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie prevăzut clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența justiției. Or, aceste prevederi, care țin exclusiv de decizia politică a Parlamentului, nu există, și nu există pentru că, în esență, parlamentarii nu au nici o intenție să respecte independența justiției.
Prim-ministrul Ponta a afirmat vesel în ședința de Guvern că „bineînțeles, Guvernul primește note bune”. În realitate, Comisia recomandă „să fie urmărită aplicarea hotărârilor judecătorești pentru a se asigura că deciziile Curților și penalitățile financiare sunt implementate adecvat” și notează în două rânduri că ANAF și celelalte agenții guvernamentale nu se implică suficient în recuperarea prejudiciilor decisă de judecători și că nivelul acesteia se află undeva la 10-15%. O agenție care să se ocupe exclusiv de așa ceva este deocamdată un proiect și, până când nu va începe să funcționeze la capacitate maximă și cu mijloace adecvate, nu există motive de a suspecta Guvernul de bună-credință. Pe lângă cooperarea cu ANAF, Comisia susține explicit că „alte părți ale administrației publice ar trebui să aibă responsabilități clare pentru eșecul de a urmări aceste obiective”.
Raportul remarcă pentru prima oară disfuncționalitatea îngrijorătoare a instituției Avocatului Poporului rezultată din faptul că, în esență, actualul titular al postului, Victor Ciorbea, a decis că Avocatul Poporului nu are nici un rol în menținerea echilibrului puterilor în stat și, ca atare, refuză să conteste la CCR ordonanțele de urgență ale Guvernului, ceea ce „creează un vid pe care nici o altă instituție din România nu îl poate umple”. Or, Victor Ciorbea a fost numit Avocat al Poporului tocmai pentru a sustrage ordonanțele Guvernului de sub control constituțional.
Bilele albe
Ca în fiecare an, „campionii” reformei sunt DNA și ANI, iar Comisia nu face economie de critici la adresa Parlamentului pentru că a refuzat să ridice imunitatea parlamentarilor puși sub acuzare multă vreme și, atunci când a ridicat-o, a făcut-o după criterii subiective, numai de șefii Legislativului știute sau la adresa aceluiași Parlament care, atunci când nu respectă deciziile ANI, încearcă să-i reducă aria de competență și autoritatea. Comisia recomandă României să „revizuiască modul în care poate să asigure că deciziile Curților privind suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate automat de Parlament” sau să „implementeze mecanismul de verificare ex-ante a conflictului de interese în achizițiile publice de către ANI”, ambele subiecte fierbinți de luptă politică în trecut, pe care Parlamentul a încercat să le tranșeze în defavoarea celor acuzați de incompatibilitate și conflict de interese și în defavoarea ANI. De altfel, rolul ANI, pe care Comisia afirmă explicit că îl dorește menținut, nu redus, va constitui în anul viitor un test al bunei-credințe a președintelui Klaus Iohannis, care a fost în trecut declarat incompatibil de către ANI, dar a fost exonerat recent de Înalta Curte. De altfel, în privința proceselor de incompatibilitate, raportul notează „existența unor decizii contradictorii ale unor Curți diferite”.
Achiziţii publice
În sfârșit, un alt capitol la care România stă foarte prost îl reprezintă „procedurile privind achizițiile publice”, care, „în special la nivel local, rămân expuse la corupție și conflicte de interese. (…) Acest lucru are consecințe asupra absorbției fondurilor europene”, avertizează Comisia. Noi știm că aici este vorba despre baroni și despre modul discreționar în care aceștia folosesc sistemul de achiziții publice în interes propriu sau de partid. Comisia își rezervă dreptul de a aloca fondurile europene și a fixa prioritățile de finanțare în funcție de modul în care România va aplica reformele cerute de MCV. Mai clar de-atât nu se putea. Nici vorbă așadar de ridicarea MCV, care, așa cum a confirmat și președintele Jean-Claude Juncker, va continua.
Reacții:
Klaus Iohannis, președinte:
„Președintele României salută concluziile raportului care arată că activitatea principalelor instituții judiciare și de integritate în combaterea corupției a înregistrat o dinamică impresionantă și a generat o încredere sporită a publicului în justiție“.
Victor Ponta, prim-ministru:
„Guvernul nu are nici o problemă cu MCV. Noi primim note bune, bineînțeles“.
Robert Cazanciuc, ministrul Justiției:
„România are astăzi un raport mai bun ca în 2014, fiind cea mai bună evaluare până în prezent“.
Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA:
„Raportul Comisiei Europene reconfirmă calitatea activității desfășurate de DNA, remarcă diversitatea investigațiilor de corupție la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice, și subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetățeni.“
