Alianța de dreapta își va stabili, până la 1 august, candidatul la alegerile prezidențiale, numele vehiculate fiind cele ale lui Klaus Iohannis sau Cătălin Predoiu. Cei doi candidați vor fi măsurați în sondaje de opinie. Favoritul la ora actuală este Klaus Iohannis, el depășindu-l pe Cătălin Predoiu, în toate cercetările efectuate până acum. Din declarațiile liderilor PDL și PNL reiese că alegerea se va face între cei doi, fără a se lua în calcul alte variante.
Există totuşi şi alte opţiuni?
De-a lungul timpului, în zona dreptei au fost vehiculate și alte nume. Printre acestea se numără Mihai Răzvan Ungureanu, liderul Forței Civice. Cu toate că este bine cotat în sondajele de opinie. Ungureanu are dezavantajul de a reprezenta o formațiune mică, FC nereușind să depășească pragul electoral la euroalegeri.
Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, recent, că decizia sa de a candida la prezidenţiale rămâne valabilă şi că ar renunţa la acesta doar dacă ar fi o condiţie pentru unitatea dreptei, obiectiv spre care acum îşi îndreaptă toată atenţia. „Niciun sacrificiu nu e prea mare pentru ajungerea la acest obiectiv”, a spus preşedintele Forţei Civice,
De asemenea, un posibil candidat ar putea fi fostul premier Emil Boc. Numele său a fost invocat de președintele Traian Băsescu, care a avut drept argument, hotărârea cu care fostul premier a sprijinit reformele. Însă, numele lui Emil Boc este asociat de alegători cu tăierea salariilor bugetarilor și majorarea TVA, fapt care l-ar putea dezavantaja în competiția electorală.
O altă variantă care poate fi luată în calcul ar fi candidatura Monicăi Macovei, care corespunde profilului prezidențiabilului conturat de liderii alianței. Totuși, Macovei, care a fost realeasă recent europarlamentar, nu și-a exprimat dorința de a candida.
În orice caz însă, numărul persoanelor prezidenţiabile care au fost vehiculate , în ultima perioadă, pe partea dreaptă a eşicherului politic este foarte restrâns. Se naşte, astfel, întrebarea legitimă dacă nu cumva ar exista şi alte persoane care ar avea şanse reale să câştige alegerile din noiembrie, cu voturile alegătorilor de dreapta din România. Din acest motiv, invităm cititorii României liberă să facă propuneri viabile, însoţite de argumente, de potenţiali candidaţi la alegerile prezidenţiale, care ar putea să motiveze o bună parte din electoratul nehotărât să meargă la vot.
Precizare: Cele mai interesante propuneri (argumentate) ale cititorilor vor fi postate pe site și supuse votului celorlalți utilizatori, alături de cele opt variante deja existente.
UPDATE: Am adăugat trei noi propuneri, numele invocate de cele mai multe ori în comentariile cititorilor: Cristian Diaconescu, fost consilier prezidențial, recent înscris în PMP, dar și candidat, la un moment dat, pentru președinția PSD, lucru pentru care a fost deja atacat de Mihai Neamțu; Andrei Pleșu, scriitor, filozof, fost ministru al Culturii și al Externelor, fost consilier prezidențial; Daniel Morar, fost procuror-șef al DNA și actualmente judecător la Curtea Constituțională, considerat un posibil candidat la Cotroceni de președintele Traian Băsescu.
UPDATE: În comentariile cititorilor apar alte câteva nume noi – Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură; Laura Codruța Kövesi, actual procuror-șef al DNA și fost procuror general al României; Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul de Externe, cel care s-a ocupat de procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în care România a câștigat procesul cu Ucraina legat de Insula Șerpilor și delimitarea platoului continental. Și, în ciuda faptului că și-a anunțat oficial retragerea din cursa prezidențială, există cititori care l-ar dori în continuare candidat pe Crin Antonescu.
Vă așteptăm și cu alte propuneri – acesta este motivul pentru care nu vom oferi opțiunea „altcineva” sau „niciunul” – și cu argumente în favoarea persoanelor despre care considerați că ar putea candida cu șanse de succes. Vă așteptăm, de asemenea, în recent-relansata AGORA, pentru a vă argumenta propunerile și pentru a discuta despre șansele fiecărui candidat.
Citește și: Poate fi Iohannis preşedintele care să ne lase în pace?
