UPDATE 13.20: Avocatul Poporului a contestat, joi, la CCR Legea potrivit căreia pot fi membri ai Guvernului doar persoane care nu au suferit condamnări penale şi nu încalcă regimul incompatibilității.
În efectuarea analizei de neconstituţionalitate s-a constatat „lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie referitoare la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice <<în condiţiile legii>>”, potrivit Mediafax.
Astfel, instituţia susţine că în legislaţia internă există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a demnităţilor din cadrul puterii executive.
„Pentru îndepărtarea viciului de neconstituţionalitate şi pentru a da expresie principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituţional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporţionalitate între condiţiile ocupării unei funcţii publice şi scopul urmărit prin soluţia legislativă şi anume exercitarea funcţiei de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament", explică Avocatul Poporului.
Instituţia a avut în vedere şi lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii. „Cu referire la principiul previzibilităţii, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituţională a reţinut că, ”potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluţiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite (art. 25), iar, "dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv şi devine obligatorie pentru actele normative din aceeaşi materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma ”nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal", mai explică instituţia.
Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferenţiat între „persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice".
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, va trimite, joi, la Curtea Constituțională o sesizare care vizează Legea 90/2001, potrivit căreia pot fi membri ai Guvernului doar persoane care nu au suferit condamnări penale şi nu încalcă regimul incompatibilității. În acest context, jurnalistul Răzvan Orășanu atrage atenția că președintele CCR, Valer Dorneanu, ar putea să infirme actul normativ pe care chiar el l-a fost semnat în urmă cu 15 ani.
Miercuri, în Parlament, Avocatul Poporului a declarat că joi va contesta la CCR Legea 90/2001. Întrebat dacă sunt argumente pentru care să sesizeze Curtea Constituțională, el a declarat: „O să vedeţi că sunt argumente beton în sensul soluţiei pe care o voi da mâine. V-am promis că după învestire. O să vedeţi câte texte din Constituţie, din diverse Convenţii internaţionale sunt încălcate în opinia noastră”.
„Nu ştiu dragă, nu se ştie. Vom vedea mâine. Mâine după ce înregistrez la Curte, că e normal să ajungă la Curte mai întâi. O să primiţi foarte frumos, cu explicaţii, am făcut o sinteză de cinci pagini din 15, 17. Deci aveţi timp să extrageţi, să daţi tot ce este mai bun. E în temeiul acestei autosesizări despre care v-am anunţat”, a continuat el.
Tootodată, el a fost întrebat dacă Legea încalcă convențiile internaționale. În acest context, Victor Ciorbea a răspuns afirmativ.
Răzvan Orășanu: Legea este semnată de președintele Camerei Deputaților de la vremea respectivă, Valer Dorneanu
„Ce avem noi aici? Va ofer o informație : Legea 90/2001, cea legată de organizarea și funcționarea guvernului, cea care nu îi permite dlui Dragnea să fie în Guvern, este semnată….de cine este semnată? De președintele Camerei Deputaților Valer Dorneanu (pentru președintele Senatului de atunci a semnat altcineva), acum mai bine de 15 ani. A fost și votată de deputatul Dorneanu, din câte înțeleg din contextul acelor vremuri. În urma sesizării de mâine dimineață a Avocatului Poporului constituționalitatea legii cu pricina va fi dezbătută de Curtea Constituțională, condusă de același Valer Dorneanu. Adică Valer Dorneanu va opina dacă legea semnată de Valer Dorneanu în numele Camerei Deputaților este constituțională și dacă deputatul Dorneanu a votat pentru o lege neconstituțională sau nu acum 15 ani. Dacă nu e constituțională și se va decide că penalii sunt liberi să devină miniștrii, Valer Dorneanu (președintele Curții Constituționale) trebuie să îi tragă la răspundere pe parlamentarului Dorneanu, profesor doctor în Drept la Universitatea București din 1999 pentru că a votat o lege neconstituțională, ca parte a majorității PSD de atunci. Curat constituțional, coane Fanica! P.S. Judecătorii obișnuiți au o procedură de a se suspenda în cauze unde ar putea exista un conflict de interese (în acest caz, nu te poți pronunța independent pe o speță pe care ai semnat-o și la a cărei votare ai contribuit), în cazul Curții nu există o astfel de procedură, din câte înțeleg”, a scris Răzvan Orășanu, pe pagina sa de Facebook.
În 19 decembrie, Avocatul Poporului a anunţat că decizia cu privire la constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea art. 2 din Legea nr. 90/2001, care prevede că nu pot fi membri ai Guvernului persoanele care au fost condamnate, va fi luată după învestirea viitorului Guvern.
Legea 90/2001 prevede că pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Articolul (2) din legea 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, în vigoare şi astăzi, are următoarea formă actualizată: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare."
De la ultimele modificări operate în 2004, legea nu a suferit alte modificări şi este în vigoare şi azi. Proiectul de lege care interzice unei persoane condamnate să fie membru al guvernului a fost depus în Parlament în 1998, că iniţiativa a guvernului Radu Vasile dar a fost votată abia în 2001, sub guvernarea Năstase.
