Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: arhivă

Înfrângerea se alină cel mai bine în teoria conspirației

Primele rezultate parțiale oficiale la alegerile prezidențiale au fost anunțate de Biroul Electoral Central (BEC), ieri, la ora 11:00, după numărarea opțiunilor exprimate din 95,89 % din secțiile de votare.

Emanoil Ursache 0 comentarii

Actualizat: 12.11.2019 - 00:37

Klaus Iohannis (36,91 %), Viorica Dăncilă (23,45 %), Dan Barna (14,19 %), Mircea Diaconu (9,17 %), Theodor Paleologu (5,69 %), Kelemen Hunor (4,13 %), Ramona Ioana Bruynseels (2,7 %) și Alexandru Cumpănașu (1,47 %) sunt candidații care au obținut un scor relevant în cursa pentru Cotroceni. Ceilalți șase prezidențiabili (Viorel Cataramă, Bogdan Stanoevici, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Popescu și John Banu) au obținut împreună, adunat, doar 2.31 %.

Cel mai mare șoc al acestor alegeri a fost reprezentat, fără doar și poate, de declinul prezidențiabilului USR PLUS, Dan Barna, față de scorul obținut de Alianța 2020 la alegerile europarlamentare, de 22,36 %. Vorbim despre o diferență de peste 800.000 de voturi, care și-a găsit două explicații mari și late în spațiul public. Pe una o consider complet greșită, iar alta este foarte apropiată de adevăr.

Conspirația este una dintre marile pasiuni pe întreg mapamondul, fiind unul dintre capitolele la care românii excelează atât în chestiuni externe, cât și în cele de politică internă. Anumiți useriști au găsit o explicație complet paralelă cu realitatea pentru insuccesul lui Barna la prezidențiale. Că PNL ar fi dat o parte din voturi către PSD pentru ca Dan Barna să nu intre în turul al doilea, lui Klaus Iohannis convenindu-i mai mult o confruntare finală cu Viorica Dăncilă. Ultima parte a argumentării este total adevărată. Este cât se poate de clar, din punctul meu de vedere, că Iohannis și PNL și-au dorit să o confrunte în turul al doilea pe Dăncilă. De aici, însă, până la a răspândi acuzații foarte grave, complet nefondate, în spațiul public, este o cale destul de lungă și primejdioasă.

Conspirația este demontată cât se poate de simplu de realitate. În octombrie 2017, Codrin Ștefănescu declara pentru „Jurnalul Național” că PSD are 811.000 de membri cu carnet de partid. Cifra, desigur, este doar orientativă astăzi. Putem să presupunem, logic, că marea majoritate a membrilor Partidului Social Democrat au votat-o pe Viorica Dăncilă. Să contăm, pentru un simplu exercițiu matematic, pe 800.000 de voturi luate dintr-un foc. Acești oameni au și ei o soție/un soț, o soră/un frate, copii, părinți, prieteni etc. Nu cred că este greșit să ne gândim că macăr o persoană importantă din viața lor le împărtășește convingerea politică, fără să fie înscrisă deja în partid. Deci, ajungem din start la 1.600.000 de voturi. Primele rezultate parțiale o arată pe Dăncilă că ar fi obținut un pic peste 2.000.000 de voturi, deci încă 400.000 de oameni pe lângă votanții captivi ai PSD. Este cât se poate de evident că cifra aceasta este tangibilă pentru Dăncilă, fără a avea nevoie de o „donație” din partea PNL.

Aceeași matematică simplă ne arată că scorul PSD la europarlamentare este apropiat de cel al Vioricăi Dăncilă din primul tur al prezidențialelor. Mircea Diaconu cam însumează voturile ALDE și Pro România, aceeași similitudine având loc și între Theodor Paleologu și PMP. Prin urmare, se vede clar că cele circa zece procente pierdute de Barna au fost câștigate de Iohannis. Întrebarea care se pune, legitim, este „cum s-a întâmplat asta?”.

Și aici lucrurile sunt foarte clare, din punctul meu de vedere. Votanții USR sunt, probabil, cei mai radicali alegători anti-PSD. În timp ce Klaus Iohannis a fost implicat alături de Ludovic Orban și PNL în dărâmarea Guvernului Dăncilă și înlocuirea acestuia cu un executiv liberal, Dan Barna a fost promotorul alegerilor anticipate, adică prelungirea perioadei de guvernare pentru social-democrați. Soluția aceasta a fost găsită ca fiind inacceptabilă de votanții USR, care s-au reorientat către Klaus Iohannis, ceea ce nu înseamnă, în mod obligatoriu, că au trecut și de partea PNL.

Aceasta a fost greșeala cea mai mare care l-a privat pe Dan Barna de orice șansă de a intra în turul al doilea și care îl poate costa șefia USR. Dăcă cei 10 % reorientați către Iohannis își vor păstra opinia la localele și la parlamentarele de anul viitor, depinde strict de ce realizări va avea Guvernul Orban.

Victorie sigură sau capcană pentru Iohannis?

Remarc, de asemenea, că după rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, circulă ideea că actualul președinte Klaus Iohannis poate câștiga în fața Vioricăi Dăncilă fără probleme. Lucrurile nu stau chiar așa. Diferența între cei doi nu este atât de mare încât să nu poată fi refăcută, dacă votanții de stânga se vor regrupa în jurul lui Dăncilă. Apoi, această idee poate să conducă la o demobilizare a electoratului de dreapta. Klaus Iohannis pornește clar ca mare favorit, dar cărțile nu sunt încă făcute!

 

 

Comentarii

loading...