Ecuația este dificilă din moment ce ea trebuie să dea soluțiile corecte astfel încât liderii să primească funcțiile necesare care să le asigure și menținerea puterii în propriile partide.
În timp ce liderul PNL, Ludovic Orban, a mers ieri la Palatul Cotroceni pentru o nouă întâlnire informală cu președintele Klaus Iohannis, copreședintele, USR PLUS, Dan Barna a ieșit public cu o propunere.
Astfel, Barna vrea ca fiecare dintre liderii celor trei formațiuni ce vor intra la guvernare, PNL, USR PLUS și UDMR, să primească o funcție de vicepremier. Orban, Barna și Kelemen Hunor ar face parte din Executiv, ce va fi condus de actualul ministru de finanțe liberal, Florin Cîțu. Păstrând algoritmul negociat – dacă PNL va lua șefia Guvernului, atunci președinția Camerei Deputaților va reveni USR PLUS, care îl propune pentru funcție pe Cătălin Drulă. Tot pe această împărțire, șefia Senatului ar reveni UDMR, printr-un alt senator.
„Le propun lui Ludovic Orban şi lui Kelemen Hunor să intrăm împreună în acest guvern ca vicepremieri, dând în felul acesta un exemplu fără precedent de ceea ce înseamnă responsabilitate pentru viitorul României,” a spus Barna, într-o declarație susținută la Parlament.
Cum va funcționa însă un Guvern în care fostul prim-ministru devine vicepremier, dar este și șeful pe linie de partid al primierului în funcție? O întrebare la care Barna nu răspunde. În schimb, el spune că în acest fel, guvernul va arăta ca unul „serios și credibil”, nu va mai avea nevoie de comitete şi comisii colaterale pentru luarea unor decizii și se va evita „baletul politic”.
Potrivit acestuia, ultimele zile au arătat „cât de uşor se poate aluneca în logica vechilor coaliţii de conjunctură, în care germenii instabilităţii sunt stabiliţi de la bun început”.
La rândul său, celălalt copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, a afirmat că, „dincolo de cancanul împărţirii funcţiilor”, este important să se acorde atenţie aspectelor care afectează viaţa cetăţenilor. „Evident că funcţiile şi, mai ales, oamenii care le vor ocupa sunt importante. Dar la noi guvernările au fost de foarte multe ori forme fără fond, cochilii aproape goale sau umplute mai degrabă cu interese de grup decât cu o viziune despre ceea ce trebuie să se schimbe în bine prin reforme care să nu ‘taie’ prosteşte, ci să reducă risipa, să dea perspective celor care vor să muncească pe bune, nu să fure sau să se pună pe căpătuială. Vom discuta cu colegii de la PNL şi UDMR măsură cu măsură, pentru că asta e mai important decât cum ne împărţim funcţiile”, a subliniat Cioloș.
Liberalii critică ieșirea publică
Momentan, Orban s-a arătat deranjat de ieșirea în public a lui Dan Barna. „Am convenit în cursul primelor două zile de negocieri pe care le-am avut cu liderii USR-PLUS și UDMR să comunicăm doar împreună și doar acele lucruri asupra cărora am ajuns la un acord. Având în vedere faptul că înțelegerea noastră comună a fost să evităm comunicările individuale de poziții care nu au făcut obiectul consensului dintre liderii celor trei formațiuni, rămân consecvent acordului agreat cu ceilalți parteneri de discuție,” a transmis liderul liberal. El a spus că orice propunere sau posibilă soluție menită să consolideze formarea viitoarei coaliții trebuie adusă pe masa discuțiilor și încurajez toți partenerii să rămână consecvenți acordului inițial.
Vicepreședintele PNL Gheorghe Falcă susține însă că gestul lui Barna este o recunoaștere a faptului că a greșit când a vrut să se impună ca președinte al Camerei. „Cred că domnul Barna confirmă că a greșit când a încercat să impună numirea lui ca președinte al Camerei Deputaților. Cred că astfel de ieșiri nu ajută pe nimeni, cred că astfel de lucruri trebuie făcute în interior, în ceea ce înseamnă încrederea între parteneri. În cazul acelor negocieri, ieșim cu o soluție pentru ceea ce înseamnă programul de guvernare, pentru că acesta va fi legea care va permite gestionarea de către Guvern și Parlament a treburilor publice, apoi modul în care va arăta Guvernul României și în final despre oamenii care vor ocupa atât funcțiile executive, cât și funcțiile pentru Camera Deputaților și Senat”, a spus vicepreședintele PNL, la Digi24.
La rândul lor, udemeriștii au criticat ieșirea publică a lui Barna, fără consultarea celorlalte partide. Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, susține că propunerea lui Dan Barna „deranjează”, tocmai pentru că ar fi trebuit mai întâi discutată între liderii formațiunilor. „Doar dacă este o decizie asumată ieși în public (…) Acest anunț nu ajută. Pare a fi o propunere de soluție, doar că aceste propuneri se fac în interior. Nu dorim să comentăm în niciun fel, pentru că am convenit să le discutăm în interior, iar acest lucru nu s-a respectat și deranjează”, a declarat Cseke Attila, la Digi 24. El a mai spus că anunțul lui Dan Barna nu duce la consolidarea încrederii între partidele care discută formarea coaliției de guvernare, ci dimpotrivă.
Deciziile sunt la Iohannis și Orban
Momentan, liberalii sunt cei care trebuie să se pronunțe. Ludovic Orban ar putea înghiți o poamă acră prin acceptarea unei poziții de vicepremier de dragul echilibrului. La rândul său, președintele Klaus Iohannis va trebui să facă alegerea și să desemneze candidatul pentru șefia Guvernului cu cea mai mare atenție. După consultările cu partidele parlamentare de luni, Iohannis a declarat că „nu sunt încă întrunite condițiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou Guvern„.
Cooperarea cu prim-ministrul în următorii patru ani va fi vitală pentru șeful statului și pentru reformele sau politicile de stat pe care va vrea să le inițieze. După ce premierul va fi votat în plenul Parlamentului, șeful statului nu va mai avea formule pentru demiterea acestuia. Clivajul între președinte și premier este vechi în România, începând cu Ion Iliescu – Adrian Năstase și terminând cu Klaus Iohannis – Viorica Dăncilă.
Momentan este cert că președintele a anunțat că va convoca noul Parlament, format în urma alegerilor, în data de 21 decembrie. PSD și AUR susțin însă că ar putea boicota ședința de constituire a Parlamentului prin absență. Ei sunt nemulțumiți că nu ar fi respectat algoritmul de reprezentare și nu ar primi suficiente funcții în Parlament.
Liderii PSD și cei ai AUR par a-și fi sincronizat declarațiile după ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, a spus că este descris la discuții cu Alianța, iar Vasile Dâncu a fost văzut la o discuție cu George Simion, copreședinte AUR. „Am informat pe toată lumea, vedeţi, avem posibilitatea să nu se constituie Parlamentul României pe data de 21. Există în regulament – în cazul în care nu sunt două treimi, Parlamentul nu se constituie. Fiecare poate să aibă o problemă în acceaşi zi sau, dacă nu respectăm, există toate pârghiile. (…) Eu nu instig, nu am nicio problemă, dar există această portiţă în regulament şi se poate întâmpla să nu se constituie Parlamentul României”, a declarat Ciolacu, la România TV.
Și George Simion a spus că aleșii AUR „se mai gândesc dacă participă”. „PNL a încercat să ne defavorizeze la locurile corecte în comisiile parlamentare pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi în sensul acesta am purtat discuţii cu liderii PNL. Pentru că profită de faptul că suntem un partid tânăr şi au impresia că nu ne ştim drepturile”, a precizat Simion, pentru Agerpres.
