În anul 2017, veniturile din dividende și vărsămintele din profitul net al regiilor autonome încasate la bugetul de stat au fost în sumă de 5.397,8 milioane de lei și, respectiv, 528,9 milioane de lei.
Informația se regăsește într-un document trimis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, după ce deputatul USR Claudiu Năsui i-a cerut premierului Viorica Dăncilă explicații privind modul în care colectarea sumelor afectează investițiile. Este prima cifră oficială care vizează anul 2017.
Estimările de până acum erau în jurul cifrei de patru miliarde de lei și se bazau pe sumele anunțate separat de fiecare companie de stat.
În documentul semnat de Attila Gyorgy, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, se precizează că sumele încasate din vărsăminte și dividende nu sunt evidențiate distinct în execuția bugetară. Oficialul susține că, din analiza situațiilor financiare ale societăților cu capital de stat, s-a constatat că sumele distribuite din profit, care constituie sursa de finanțare, inclusiv a investițiilor, nu sunt utilizate în totalitate. În consecință, surplusul valoric s-ar regăsi în ”disponibilități bănești”.
De asemenea, potrivit execuțiilor bugetare, societățile cu capital de stat și regiile autonome își planifică sume pentru investiții în bugetele anuale de venituri și cheltuieli, pentru ca în execuție să se constate nerealizarea investițiilor propuse, se arată în document.
Ministerul Finanțelor susține că în 2017 societățile cu capital de stat și regiile autonome au prevăzut 11,3 miliarde de lei la surse de finanțare a investițiilor, pentru ca la finele anului 2017 să fie raportate ca realizate cheltuieli pentru investiții de 4,3 miliarde de lei.
”Ca atare, prin aplicarea prevederilor Memorandumului nu au fost afectate investițiile în curs și nici cele viitoare”, se afirmă în document.
Cum a fost schimbată legea
Dincolo de asigurările oficialilor de la Finanțe, măsura a fost gândită pentru a aduce Guvernului fonduri suplimentare, în condițiile unor majorări salariale fără acoperire și unor încasări sub așteptări.
La sfârșitul lunii ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a decis că societățile naționale, companiile naționale, societățile cu capital integral sau majoritar de stat și regiile autonome vor fi obligate să transfere la bugetul de stat cel puțin 90% din profitul net realizat în 2016.
„Guvernul a mandatat reprezentanții statului în AGA/CA la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende/vărsăminte) la bugetul de stat”, se arăta într-un comunicat al Guvernului.
Anterior, era în vigoare o ordonanță de urgență din 2001 care reglementa repartizarea unei cote de ”minimum 50%” vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat.
Dăncilă preia ștafeta de la Grindeanu
În luna februarie a acestui an, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a aprobat un memorandum cu un conținut similar.
Potrivit documentului, Guvernul mandatează reprezentanții statului „în Adunarea Generală a acţionarilor/Consiliul de administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2017 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”.
Executivul a recunoscut că măsura a fost necesară pentru acoperirea găurilor de la buget.
„A fost adoptat, a fost pe ordinea de zi a şedinţei de guvern. (…) Nu este vorba despre un element de noutate (…), un astfel de memorandum a fost adoptat şi anul trecut, a fost adoptat şi în 2016. (…) Dacă nu se adopta acest memorandum, exista un impact negativ în veniturile bugetului de stat (…) – 1,3 miliarde de lei”, a explicat Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. De asemenea, el a precizat că este convins că toate planurile de investiţii ale companiilor de stat, care au fost adoptate în Consilii de Administraţie, „vor fi duse la îndeplinire”.
Investiții puse în pericol
Optimismul afișat atât de reprezentanții Finanțelor, cât și de purtătorul de cuvânt al Guvernului privind realizarea investițiilor nu este confirmat de cifrele care au răzbătut din documentele instituțiilor vizate.
Nuclearelectrica, o companie care a fost nevoită să accepte plata de dividende suplimentare, arată într-o notă către acţionari că aproape rămâne fără rezerve, potrivit unui material realizat de Digi24. Banii distibuiţi către acţionari, 110 milioane de lei, din care statul ia 90 de milioane, reprezentau 85% din banii puşi deoparte pentru investiţii. Practic, a rămas cu mai puţin de 20 de milioane de lei. Iar Nuclearelectrica are nevoie de resurse financiare uriaşe pentru că reactorul 1 de la Cernavodă are nevoie de modernizare întrucât şi-a depăşit ciclul de viaţă. Iar recondiţionarea costă circa 1,5 miliarde de euro.
Una dintre companiile care au dat noi dividende este Transelectrica. A dat 171 milioane de lei şi acum nu a mai rămas cu nimic pentru investiţii. Un document către acţionari, citat de profit.ro, arată că transportul naţional de electricitate are nevoie de credite.
Cât a contribuit fiecare companie
În toamna anului trecut, Hidroelectrica a aprobat într-o ședință convocată din ordinul guvernului distribuirea a 655 milioane de lei sub formă de dividende către acționarii societății. Statului român, în calitate de acționar majoritar, i-au revenit circa 500 de milioane de lei. În octombrie, acţionarii Romgaz, producătorul de gaze naturale deţinut în proporţie de 70% de către statul român, au aprobat distribuirea unor dividende suplimentare în valoare de 747,71 milioane de lei, din care 522 milioane lei se vor îndrepta către buget. Romgaz Mediaş deja distribuise 1,472 miliarde lei drept dividende, din care statul român încasase 1,03 miliarde lei.
Transgaz, compania națională de transport al gazelor, și Transelectrica, transportatorul național al energiei electrice, au anunțat că Ministerul Economiei le-a cerut să vireze fiecare câte 171 milioane de lei acționarilor sub formă de dividende. Transgaz și Transelectrica au informat că banii vor fi scoși din conturile „alte rezerve“ și „rezultatul reportat“.
Aceste solicitări adresate companiilor rentabile, care ajung, astfel, să cârpească golurile de la buget cauzate de creșterile salariale, au apărut la scurt timp după ce fostul șef al Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu, îl acuza pe Ministrul Finanțelor din acel moment, Ionuț Mișa, că „sună personal la șefii companiilor de stat să facă rost de câteva sute de milioane de lei“.
