Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dragoș Jaliu, conferențiar universitar la SNSPA

Exclusiv „România liberă”! Explicațiile lui Dragoș Jaliu după dezvăluirile din presă

Dragoș Jaliu, conferențiar universitar la SNSPA și asociat cu Dan Barna, prezidențiabilul USR PLUS, în proiecte cu finanțare europeană, a răspuns întrebărilor reporterului „României libere”, pe tema unuia dintre cele mai mari scandaluri din actuala campanie electorală.

Share

Emanoil Ursache 0 comentarii

Actualizat: 08.11.2019 - 00:27

În ediția de astăzi, ultima înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, vă prezentăm un interviu dedicat subiectului care a aruncat în aer scena politică românească.

România liberă: În punctul de vedere pe care l-ați prezentat, ați adus niște argumente pe baza cărora susțineți ideea că dezvăluirile sunt neadevărate. Cum ați reacționat dumneavoastră și Dan Barna când ați văzut aceste acuzații?

Dragoș Jaliu: Pot răspunde pentru mine. M-am bazat pe deontologia jurnaliștilor. Din punctul meu de vedere, cei de la Rise Project sunt jurnaliști cu o reputație bună. Am știut că această investigație are loc, eram convins că voi avea șansa să îmi prezint punctul de vedere, așa că am așteptat să fiu contactat, fără să obstrucționez în niciun fel investigația. Scopul anchetei ar trebui să fie informarea corectă a cititorilor, a publicului larg. Întotdeauna am fost de părere că poți repara dacă explici mai bine. Escaladarea unui conflict nu mă caracterizează. 

România liberă: În ciuda optimismului afișat de Dan Barna, ultimul sondaj de opinie comandat de USR îl prezintă pe acesta doar pe locul al treilea, după Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis. Considerați că există un efect al dezvăluirilor?

Dragoș Jaliu: Nu. Cred că alegătorii USR PLUS și ai lui Dan Barna au trecut informațiile din ancheta Rise prin filtrul propriu și nu au fost demobilizați. Am văzut că Dan Barna a început de la 5% și a crescut constant până la aproape 20%. Mi se pare un rezultat bun pentru un partid care se poziționează anti sistem și care este la început de drum.

România liberă: Alex Scheau și  Ozsvath Zsolt au reclamat că afacerea legată de centru de copiere, fotografie și design computerizat nu avea echipamentele necesare pentru a face față concurenței de pe piață. Cei doi susțin că Dan Barna era responsabil de întreprinderea lor, cu acordarea sprijinului pentru dezvoltarea afacerii. Cum comentați cele susținute de aceștia?

Dragoș Jaliu: În acest proiect, compania noastră a fost responsabilă preponderent de organizarea de cursuri. Alex Scheau și Zsolt Ozsvath au făcut parte din cele peste 180 de persoane care au participat la cursurile pe care le-am derulat în cadrul proiectului. Nu eram responsabili de dezvoltarea structurilor de economie socială și, implicit, nici de implementarea planului lor de afaceri. De altfel, toate detaliile (inclusiv sumele cheltuite) se regăsesc în punctul meu de vedere detaliat și publicat pe 31 octombrie 2019. (https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/22793/ancheta-rise-project-un-punct-de-vedere-necesar).

România liberă: Aceleași persoane au spus că le-a fost respinsă din fașă orice inițiativă pe proiect de către Magdalena Bene? Ce informații aveți despre acest aspect?

Dragoș Jaliu: Nu avem informații, din moment ce am fost responsabili doar de trainingul acestor persoane.

România liberă: Sorin Pădurariu a fost căutat de procurorii antimafia cu un mandat european și o acuzație de trafic de persoane într-o investigație continentală pe crimă organizată. Se poate spune că asocierea lui Dan Barna cu acesta a fost o greșeală, ținând cont și de faptul că doi muncitori au reclamat că au rămas cu restanțe de plată, după ce firma acestuia a intrat în insolvență?

Dragoș Jaliu: Am explicat deja întregul mecanism de finanțare din care făceam și noi parte și care era responsabilitatea noastră. La vremea respectivă, Sorin Pădurariu a convins prin CV, deoarece avea experiență în afaceri antreprenoriale și în management. 

România liberă: Referitor la acea speță ciudată, cea a lui Tibor Ruczui, fost editorialist la revista „Best of Brașov”, persoana în cauză susține că a primit net doar 500 de lei, deși pe dispoziția de plată sunt trecuți 1.185 lei. Se vede clar că în contractul de muncă este trecută o semnătură diferită de cea de pe dispoziția de plată, pe care nu o recunoaște ca fiind a lui. Pe ambele documente este pusă semnătura Grupului de Consultanță pentru Dezvoltare. Cunoașteți detalii despre cum s-a ajuns la această situație?

Dragoș Jaliu: Semnătura noastră are rolul de a atesta faptul că am luat în evidență documentele și cheltuielile și că le-am inclus în circuitul de decontare după ce în prealabil am verificat că sunt conforme cu bugetul de cheltuieli din planul de afaceri, aprobat de minister. Eventualele fraude care ar fi putut avea loc între structura de economie socială și angajații sau furnizorii ei trebuiau semnalate organelor responsabile cu anchetele. Întreaga responsabilitate contractuală aparținea structurii de economie socială. La vremea respectivă, nu a reclamat nimeni că nu-și primește salariul, prin urmare noi nu puteam iniția vreo anchetă în acest sens. E ca și cum dacă vedem o mașină că trece pe roșu, acuzăm Poliția că nu l-a amendat, deși nu era de față.

Reiau ideea, vreau să fie foarte clar pentru cititorii dumneavoastră: noi verificam ca pentru cheltuielile solicitate de către structura de economie socială să existe documentele de angajare și de plată a cheltuielii și ca aceste cheltuieli să fie în concordanță cu bugetul aprobat. Plata salariilor angajaților și plata furnizorilor erau responsabilitățiile structurii de economie socială. Chiar nu ne-am gândit că ar trebui să comparăm semnăturile!

România liberă: Considerați că există ceva ce Dan Barna ar fi putut să facă și nu a făcut pentru ca proiectele menționate să aibă succes? Nu mă refer la chestiuni ce țin de buna intenție, ci strict profesional. 

Dragoș Jaliu:  O primă precizare: Evaluarea muncii întotdeauna trebuie să se facă în raport cu rolul cu care ești investit. Proiectele companiei care au fost prezentate, la fel ca și celelalte proiecte ale noastre, nu reprezintă insuccese. Faptul că ar fi putut ca ele să meargă mai bine sau să aibă durabilitate și mai mare în timp nu a ținut și nu ține doar de noi, ci de întregul mecanism de implementare a fondurilor europene, precum și de cadrul general (legislație, climatul de business etc.). Ne-am dedicat și ne dedicăm atât profesional, cât și personal tuturor proiectelor noastre, tuturor afacerilor finanțate.

Din dorința de a ajuta, deseori am împrumutat structurile de economie socială pentru a le ajuta să plătească salariile. Nu era treaba noastră, dar am făcut-o. Eu, de exemplu, am pus cruce unei sume de 27.000 lei pe care am dat-o cu titlu de imprumut SES-ului implicat în frauda de echipamente. Am făcut-o la rugamintea celui care, culmea ironiei!, dupa doar cateva luni, a luat echipamentele structurii de economie socială de la Brașov, lăsând-o fără activitate și fără posibilitatea de a face venituri și de a-mi returna împrumutul. Ca să înțelegeți, nu doar că nu am fost parte a acelei fraude, dar eu însumi am pierdut bani din dorința de a face să meargă niște structuri de economie socială pe care nu era responsabilitatea mea să le fac să meargă (o parte din împrumut - 10.000 lei a fost făcut la finalul perioadei de sustenabilitate). Deci, am făcut și greșeli, dar acestea au fost rezultatul încrederii în oameni. Întotdeauna plec de la premisa de bună credință. Cateodată, însă, mă înșel și suport consecințele. 

Am facut pionierat într-un domeniu complex și în continuă schimbare, cel al fondurilor europene, și e tot mai greu să vezi cum cei ce privesc de pe margine au tendința să considere, în mod incorect, că ceea ce nu a performat după așteptările sau percepțiile lor personale este un eșec. Mult din know-how-ul nostru, pe care l-am dobândit prin implementarea acestor proiecte și pe care l-am împărtășit autorităților și altor organizații care au accesat fonduri, a generat îmbunătățiri notabile de-a lungul timpului, în acest sistem. 

România liberă:  Două treimi din achizițiile făcute în proiectele fostei firme a lui Dan Barna au fost sau nu anonimizate?

Dragoș Jaliu: Consider că termenul de anonimizare e interpretat greșit. Nu are sensul de a ascunde ceva. 

Explicația e un pic mai complicată și are legătură cu modul în care cheltuielile au fost introduse și apoi exportate din sistemul în care autoritățile înregistrau cheltuielile trimise spre decontare de către beneficiarii de proiecte. Cele mai multe dintre sume au fost introduse agregat în sistem pe categorii mari bugetare. Când Cristian Ghinea a transparentizat, de fapt s-au exportat din SMIS (sistemul informatic de care menționam mai sus) toate aceste cheltuieli introduse bulk care cuprindeau inclusiv cheltuieli salariale, bilete de tren, cazare etc. Sunt detalii tehnice, dar, explicate, ele ajută la înțelegerea corectă. 

 

 

Comentarii

loading...