PSD ar avea 25,8% din voturi, la egalitate cu PNL – 25,8%, iar Alianța USR-PLUS a obținut 23,9%, potrivit unui exit-poll CURS-Avangarde. Urmează ProRomânia – 5,7%, UDMR – 5,4%, PMP -5,2%, ALDE – 4,9%. Pragul electoral este de 5%. Sondajul a fost efectuat pe baza răspunsurilor primite până la ora 19.30 și nu au fost luate în calcul voturile din diaspora.
Având în vedere că marja de eroare este de 2%, oricare dintre primele formațiuni – PSD, PNL sau USR-PLUS – se poate clasa pe primul loc, după numărătoarea voturilor. Pentru PSD este un regres față de alegerile parlamentare din 2016, când partidul a obținut 45% din voturi. Prezența la euroalegeri a fost de 49%, un record pentru alegerile europarlamentare. Au votat 8.952.505 români.
41,27 % dintre români au votat până la ora 21.00 la referendumulu consultativ pe teme legate de justiţie, convocat de președintele Klaus Iohannis, potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central (BEC). Au votat la referendum 7.539.548 români. Pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, condiție care a fost îndeplinită. Există și o a doua condiție – cel puțin 25% din voturi să fie valide, adică să nu fie voturi anulate.
Cum a evoluat prezența
Românii au mers în număr mare pentru a vota la alegerile europarlamentare și la referendumul pe teme de justiție. Prezența la euroalegeri a depășit-o pe cea de la scrutinul parlamentar din 2016 și pe cea de la europarlamentare din 2014.
Faptul că prezența la vot va fi una record a devenit evident încă din prima parte a zilei. La ora 16.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare era de 31,29%, iar la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis – 25,90%. Până la ora 16.00, la europarlamentare au votat 5.717.682 de persoane, iar la referendum – 4.733.184. Prezența a fost mult peste cea de parlamentarele din 2016, când la aceeași oră a fost de 27,07%. De asemenea, este mult mai mare decât prezența de la ora 16.00 de la europarlamentarele din 2014, când a fost de 18,41%. Cea mai mare prezență se înregistra în județe precum Cluj, Sibiu, Ilfov sau Brașov.
La ora 17.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare este de 35,07%, iar la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis – 29,11 %. Pragul de prezență pentru ca referendumul să fie validat este de 30%. Prezența la urne este una record, depășind-o pe cea de la europarlamentarele din 2014, când la închiderea urnelor aceasta a fost de 32,16%. De asemenea, este mult peste cea de parlamentarele din 2016, când la ora 17.00 prezența a fost de 30.81%.
La ora 17.16 a fost atins pragul la referendum de 30%.
La ora 18.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare era de 39,01 %, iar la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis – 32,49 %. Prezența la euroalegeri a depășit-o pe de la parlamentarele din 2016, când la ora 18.00 prezența a fost de 34,39.
La ora 19.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare a fost de 42,87 %, iar la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis – 35,86 %. La ora 19.00, prezența la parlamentarele din 2016 a fost de 36,93%, iar la europarlamentarele din 2014 -26,52%.
La ora 20.00, prezența la vot la alegerile europarlamentare a fost de 46,40 %, iar la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis – 38,96%. La alegerile parlamentare din 2016, la ora 20.00 prezența a fost de 38,65%, iar la inchiderea urnelor – 39,49%.
Prezență mai mare în urban
Ce s-a schimbat, în schimb, pe parcursul zilei, a fost clasamentul județelor în funcție de prezența la vot. Dimineață, prezența cea mai mare se înregistra în fiefurile PSD precum Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița sau Olt. În schimb, în jurul orei 13.00, tendința a început să se inverseze – clasamentul prezenței la vot fiind dominat de fiefuri de dreapta precum Ilfov, Cluj, Sibiu sau Brașov. Spre dosebire de alte alegeri, prezenţa la scrutinul de duminică a fost mai mare în mediul urban decât în mediul rural.
La mai multe secţii de votare din oraşele ţării, dar şi din Bucureşti cozi, zeci de oameni aşteptând să-şi exercite dreptul la vot. Cozi au fost semnalate la mai multe secţii de votare din Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu sau Constanţa.
Secţia de votare organizată în staţiunea Mamaia, din judeţul Constanţa, a rămas fără buletine de vot, după ce sute de persoane au votat pe listele suplimentare, procesul electoral fiind oprit în jurul orei 15.00.
Buletinele de vot au fost suplimentate în cele două secţii deschise în Complexul Studenţesc din Timişoara, după ce un număr mare de tineri au mers la vot. De altfel, în faţa secţiilor s-au format cozi uriaşe.
Cozi la secțiile de votare din străinătate
La fel ca la alegerile prezidențiale din 2014, au existat probleme cu votul din diaspora, organizat de MAE. Românii din diaspora au stat la cozi uriaşe pentru a vota la alegerile europarlamentare și referendumul pe justiție. Oamenii nu s-au lăsat speriaţi nici de ploi, nici de vânt, nici de timpii mari de aşteptare sau de micile probleme apărute cu sistemul digital de vot.
La Bruxelles, sute de oameni au stat la rând pentru a vota la secția consulară a României, iar coada s-a întins pe trei străzi.
Mii de oameni au stat la coadă și la Barcelona, pentru a vota, românii plângându-se că sunt sabotați pentru că nu au fost amenajate mai multe secții de votare. O coadă uriaşă s-a format la singura secţie de votare amenajată în Valencia (Spania), românii aşteptând în medie patru ore. Mai mulţi spanioli s-au oprit din drum şi i-au întrebat pe români ce au păţit de s-au adunat în număr atât de mare. La Castellón, în Spania, sute de români care stau la coadă pentru a vota au început să strige „Hoţii” şi „Ruşine să vă fie!”, nemulţumiţi de faptul se înaintează foarte greu cu votul.
Sute de oameni au așteptat la coadă la secţia de votare deschisă la Harrow Council din Londra, imaginile fiind postate pe reţelele de socializare. Cozi s-au format şi în faţa secţiilor de votare din Roma, Verona, Offenbach, Dublin, Londra sau Antwerp, românii declarându-se nemulţumiţi, pe reţelele de socializare, că aşteaptă ore bune la coadă din cauza organizării slabe a autorităţilor române.
După mai bine cinci ore de stat la coadă, o româncă stabilită în Munchen a fost nevoită să renunțe la votul ei pentru alegerile europarlamentare și referendum, întrucât trebuia să ajungă la serviciu. Irina Blaj a povestit, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că a plecat de la consulat cu ochii în lacrimi, supărat că nu a reușit să își exercite dreptul al vot.
BEC a refuzat prelungirea votului
Liderul PNL Ludovic Orban a anunțat că depune plângere penală împotriva ministrului de externe Teodor Meleșcanu pentru că se încearcă împiedicarea exercitării dreptului la vot de către românii din diaspora, nevoiți să stea la cozi imense. El mai spune că ministerul a refuzat să crească numărul secțiilor de votare deși se știa că există o intenție de vot masiv în străinătate.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a susținut că activităţile din secţiile de votare se desfăşoară în parametri normali, înregistrându-se doar ”incidente izolate”. MAE afirmă că au fost situaţii punctuale când au ajuns simultan cinci autocare cu alegători la aceeaşi secţie de votare sau momente când urnele de vot au fost umplute şi s-a aşteptat schimbarea lor. MAE precizează că numărul secţiilor de votare amenajate în străinătate este mult mai mare decât la alegerile precedente.
Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut Guvernului și Biroului Electoral Central „să identifice de urgență măsurile care se impun pentru a le permite tuturor românilor să își exercite dreptul fundamental de a vota”. Solicitarea președintelui vine după cozile interminabile la vot din marile orașe europene. Într-un comunicat de presă difuzat de Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis spune că „este inadmisibil ca, din cauza incompetenței actualei guvernări și a intenției vădite de a bloca cetățenii să voteze, foarte mulți români din Diaspora să nu își poată exercita dreptul la vot”. Iohannis consideră că modul dezastruos în care autoritățile au gestionat procesul electoral în secțiile de votare de peste hotare atrage riscul ca numeroși cetățeni din Diaspora să fie în imposibilitatea de a-și exprima opțiunea” până la ora când se închid oficial urnele.
În ciuda acestor probleme, BEC a refuzat prelungirea votului în Diaspora.
