Proiectul care modifică Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României mai prevede că BNR va urmări menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României şi, dacă există pericolul diminuării rezervelor, să prezinte un raport Parlamentului şi Guvernului, potrivit Agerpres.
„Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente: a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate; b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate, exprimate în acele monede şi deţinute în acele ţări, pe care le stabileşte Banca Naţională a României; c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a efectua cumpărări de la Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervă, precum şi deţinerile de drepturi speciale de tragere; d) cambii, cecuri, bilete la ordin, precum şi obligaţiuni şi alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agenţiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internaţional, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României; e) bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituţii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României”, prevede proiectul legislativ.
Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.
„Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, mai cuprinde proiectul.
De asemenea, este introdus un text nou, potrivit căruia „din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.
„Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, mai arată textul propus.
Iniţiatorii susţin în expunerea de motive a proiectului că în contextul actual „se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur”.
„Evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale. În mod cert, rezultatul acestei evoluţii îl determină politicile macro-economice guvernamentale, cadrul legislativ aplicat şi măsurile prudenţiale şi corective adoptate de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României. Faţă de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcţională de piaţă, dar şi faţă de perioada de criză financiară internaţională, situaţia actuală este semnificativ îmbunătăţită, îndreptăţind o abordare diferită în privinţa unora dintre practicile prudenţiale. Perspectivele se menţin pe linia unei evoluţii similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influenţe negative majore. În acest context, apreciem că se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur, deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe”, precizează iniţiatorii.
Aceştia menţionează că, „din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate”.
„Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează nici un fel de venituri (specifice operaţiunilor speciale de tranzacţionare, inclusiv prin constituirea de garanţii), ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”, apreciază iniţiatorii.
Ei consideră că „deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod, necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.
„În mod corespunzător, din aplicarea unei asemenea reglementări rezultă necesitatea eliminării termenului ‘internaţionale’ din sintagma ‘rezerve internaţionale’ din cuprinsul Capitolului VII Operaţiuni cu aur şi active externe în Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale. De asemenea, propunem instituirea obligaţiei de informare de îndată a Parlamentului şi Guvernului, de către BNR, în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs”, au mai menţionat iniţiatorii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
