„Hotărârea participării mele la acest eveniment a fost luată de plenul CCR în data de 29 martie 2018. Participarea la acest eveniment cu caracter ştiinţific nu presupune adoptarea unor poziţii oficiale sau luarea unor decizii care să impună acordarea vreunui mandat special din partea plenului”, se arată într-o precizare a lui Valer Dorneanu, transmisă miercuri de Agerpres, referitoare la participarea delegaţiei CCR la lucrările Conferinţei internaţionale cu tema „Constituţia în epoca schimbării globale şi obiectivele controlului de constituţionalitate”, organizată de Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse, precum şi la lucrările celui de-al VIII-lea Forum Juridic Internaţional, desfăşurat în perioada 15 – 18 mai la Sankt-Petersburg.
Conform aceleiaşi surse, la manifestare au participat reprezentanţi a peste 40 de autorităţi de jurisdicţie constituţională din Europa, Africa, Asia şi America de Sud, nu doar din spaţiul ex-sovietic. Conferinţa a avut un caracter internaţional, în cadrul ei nefiind organizate întâlniri bilaterale.
„În legătură cu problema pretinsei încălcări a unui ‘embargou’ faţă de Federaţia Rusă, precizez că nu există, la nivel oficial, euroatlantic, o interdicţie de participare la manifestări ştiinţifice cu caracter profesional. Reamintesc, în acest sens, participarea reprezentanţilor din state europene precum Austria, Andorra, Bulgaria, Ungaria, Monaco, Croaţia, Finlanda, Slovenia, astfel cum rezultă din documentele Conferinţei”, precizează preşedintele CCR.
Valer Dorneanu menţionează că a primit o recomandare semnată de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, în care se aprecia că reprezentarea CCR nu ar trebui să fie la nivel de preşedinte, ci la nivel de judecător, întrucât la eveniment ar urma să participe „reprezentanţi ai ‘Republicii Osetiei de Sud’ şi ai ‘Republicii Abhazia'”. În document se mai făcea referire la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeii şi la acţiunile de destabilizare din estul Ucrainei.
„Primind această recomandare, l-am contactat telefonic pe dl ministru, i-am explicat scopul participării mele la această manifestare internaţională, faptul că în agenda mea nu vor exista întâlniri bilaterale şi nici alte luări de poziţii în dezacord cu recomandarea transmisă. Din această convorbire eu nu am înţeles că interlocutorul meu şi-ar fi menţinut recomandarea de a nu participa”, susţine preşedintele CCR.
El adaugă că nu vrea să comenteze afirmaţiile ministrului Afacerilor Externe referitoare la acest subiect, aşa cum au fost preluate de presă, mai ales că nu au fost făcute în prezenţa sa.
„Două întrebări îmi stăruie însă în minte: prima este aceea că, dacă există un gen de ‘embargou’ faţă de Federaţia Rusă, de ce s-a menţionat în finalul recomandării MAE că se apreciază ca fiind oportună reprezentarea CCR la nivel de judecător (în mod logic, pretinsa interdicţie ar fi trebuit să vizeze participarea oricărui reprezentant al Curţii). A doua întrebare vizează o situaţie din 2015, când plenul CCR a solicitat MAE o opinie cu privire la o propunere de excludere a Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse din Conferinţa Curţilor Constituţionale Europene, ce urma să se discute la următoarea Conferinţă a organismului ce reuneşte curţile constituţionale din Europa, la care CCR avea să participe. Ni s-a recomandat atunci că n-ar fi oportună o asemenea măsură”, se mai arată în precizarea transmisă de Valer Dorneanu.
În ceea ce priveşte premiul primit cu ocazia conferinţei, preşedintele CCR precizează că acesta este acordat de Forumul Juridic Internaţional Sankt Petersburg pentru contribuţii în domeniul Dreptului Privat, pe baza unui ghid ce cuprinde procedura de nominalizare şi sistemul de evaluare, iar o comisie formată din profesori universitari şi specialişti în drept privat recunoscuţi desemnează câştigătorul.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a susţinut lucrarea cu tema „Impactul globalizării asupra controlului de constituţionalitate în România”, în cadrul Conferinţei internaţionale cu tema „Constituţia în epoca schimbării globale şi obiectivele controlului de constituţionalitate”, organizată de Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse.
„Ca urmare, prin dispoziţiile Hotărârii Plenului Curţii Constituţionale nr. 6 din 29 martie 2018, a fost aprobată reprezentarea Curţii Constituţionale la aceste manifestări de către Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României, din delegaţie făcând parte şi un magistrat-asistent”, se precizează pe site-ul CCR.
La manifestări au participat reprezentanţi ai 40 de curţi constituţionale, curţi supreme, ai altor instanţe jurisdicţionale şi organisme internaţionale din Europa, Africa, Asia şi America de Sud, printre care preşedintele Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse, preşedintele Curţii Supreme a Austriei, preşedintele Curţii Federale Administrative a Elveţiei, preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Serbia, preşedintele Tribunalului Suprem al Principatului Monaco, preşedintele Curţii Constituţionale a Ungariei, preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Bulgaria, preşedintele Curţii Supreme a Israelului ş.a.
„Aceste evenimente au constituit un bun prilej de consolidare a bunelor relaţii bilaterale şi multilaterale pe care Curtea Constituţională a României le menţine cu celelalte autorităţi de jurisdicţie constituţională din lume, prin prisma apartenenţei la Asociaţia Curţilor Constituţionale care utilizează parţial limba franceză (ACCPUF), Conferinţa Curţilor Constituţionale Europene, precum şi Conferinţa Mondială privind justiţia constituţională”, subliniază CCR.
De asemenea, la lucrări au participat preşedintele Comitetului pentru drepturi economice, sociale şi culturale al Naţiunilor Unite, directorul general al Direcţiei generale a Drepturilor Omului şi Statului de drept a Consiliului Europei, vicepreşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, secretarul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.
Potrivit site-ului CCR, la celelalte manifestări desfăşurate în cadrul celui de-al VIII-lea Forum Juridic Internaţional, organizat la Sankt Petersburg în perioada 15 – 18 mai, au participat reprezentanţi ai societăţii ştiinţifice din peste 60 de state, iar temele dezbătute au fost legate de cele mai importante probleme juridice actuale, cum ar fi viitorul profesiei juridice, standardele profesionale şi educaţionale în domeniul dreptului, protecţia datelor personale – beneficiu sau povară, tendinţe actuale în dezvoltarea practicii judiciare privind corelaţia dintre dreptul internaţional şi cel naţional, probleme legale ale migraţiei internaţionale, tendinţe moderne ale dezvoltării practicilor judiciare în domeniul acordurilor amiabile şi a altor proceduri de conciliere.
