PNL a obţinut 26,71% din voturi la alegerile europarlamentare, fiind urmat de PSD cu 22,85% şi Alianța USR-PLUS cu 21,49%, potrivit rezultatelor parţiale oficiale prezentate, ieri, de Biroul Electoral Central (BEC), după numărarea a 85% din voturi. Pe locurile următoare s-au situat Pro România – 6,74%, UDMR – 5,77%, PMP – 5,74%, în timp ce restul partidelor au obţinut sub 5%.
Rezultatele parţiale la alegerile europarlamentare arată că PSD a câştigat 19 judeţe, PNL 14, USR PLUS cinci, iar UDMR şi-a adjudecat patru judeţe.
PNL domină Transilvania
PNL a câştigat în 14 judeţe, în unele dintre ele în detrimentul PSD, dar a şi pierdut în unele judeţe, care în ultimii ani au votat constant cu liberalii. Este vorba de Cluj sau Timiş, unde Alianța USR-PLUS a reuşit să îi devanseze pe liberali.
Rezultatul votului pe județe relevă că PNL și-a consolidat forța în Transilvania, dar a reușit să pătrundă și în fiefuri pesediste din Moldova sau Muntenia. Astfel, liberalii au ocupat primul loc în județe precum Sibiu sau Alba, pe care le-au dominat și la alegerile parlamentare din 2016. PNL a ocupat primul loc și în Bistrița Năsăud, Baia-Mare, Oradea, Arad sau Caraș- Severin. La ultimele alegeri din 2016, PNL câștigase în zona urbană a acestor județe, dar pierduse la totalul voturilor. De menționat că doi dintre candidații PNL pentru euroalegeri sunt primari în rețedințele de județ câștigate – Mircea Hava în Alba-Iulia, Gheorghe Falcă (Arad).
În Muntenia, PNL a obținut o victorie care putea fi anticipată în Ilfov, județ în care numărul de primari liberali este consistent. În plus, PNL a câștigat și în fiefuri PSD precum Prahova, Vâlcea și Călărași. În Dobrogea, liberalii au câștigat în Tulcea. În Moldova, PNL a obținut primul loc în Suceava și Vrancea.
PSD, în picaj
Potrivit rezultatelor parţiale la europarlamentare, PSD a câştigat în cele mai multe judeţe, 19, dar a pierdut în altele care erau considerate fiefuri ale partidului. Printre acestea, se numără Vrancea, unde social-democraţii au fost învinşi de liberali.
Astfel, în Transilvania, PSD a obținut cel mai mare număr de voturi doar în Hunedoara. Fața de 2016, social-democrații au pierdut primul loc în Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Maramureș, Sălaj. PSD rămâne puternic în Muntenia și Oltenia, câștigând în județe precum Argeș, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj și Ialomița, Olt, Mehedinți sau Telorman. În schimb, PSD a pierdut, față de 2016, în județe precum Călărași (fief tradițional PSD), Ilfov, Prahova sau Vâlcea. PSD a pierdut pe linie în Dobrogea – supremația în Constanța este disputată de USR-PLUS și PNL, iar la Tulcea au câștigat liberalii. În Moldova, PSD a rămas pe primul loc în Botoșani, Galați, Neamț, Bacău și Vaslui. În schimb, PSD a pierdut supremația în Iași, Suceava și Vrancea. A suprins, în special, înfrângerea clară suferită de PSD în Vrancea, județ dominat de ani de zile Marian Oprișan (PSD), care este președinte al CJ Vrancea, neîntrerupt, din anul 2000. În acest județ, PNL a obținut 37% din voturi, iar PSD 30%.
USR, câștigător în marile orașe
Alianța USR-PLUS a câștigat alegerile în toate zonele în care se află marii poli urbani ai României. În București, Alianța USR-PLUS a obținut o victorie care a suprins prin proporțiile scorului – 40,59% din voturi, față de PSD – 16,68% și PNL – 15, 78%. USR-PLUS a câștigat în Cluj, județ dominat în mod tradițional de PNL. Formațiunea a obținut primul loc și în Iași sau Timiș. Așa cum menționam, în Constanța bătălia pentru primul loc se dă între USR-PLUS (39,6%) și PNL -39,59%. Alianța a obținut primul loc și în Sălaj, județul de unde provine fostul premier Dacian Cioloș, candidat la euroalegeri. Alianța USR-PLUS s-a clasat pe primul loc și în Diaspora, cu 36% din voturile românilor plecați în străinătate.
UDMR şi-a adjudecat voturile din patru judeţe: Satu Mare, Mureş, Covasna şi Harghita.
Rezultatele de la referendum
La referendumul pe Justiţie, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) după numărarea a aproximativ 70% dintre voturi, 4.504.968 persoane au votat ”Da” la întrebarea nr. 1 şi 4.361.191 au spus ”Da” la întrebarea nr. 2.
Potrivit datelor BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 5.566.176 numărul participanţilor, 4.504.968 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.
De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 4.361.19 de răspunsuri au fost favorabile. Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 13.554.734. La prima întrebare au fost constatate 291.895 de voturi nule, iar la cea de-a doua 287.103.
La referendumul de duminică cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin ”Da” sau ”Nu” cu privire la întrebările: 1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Potrivit legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
