Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum a ajuns CCR arbitru între Iohannis și PSD

Cum a ajuns CCR arbitru între Iohannis și PSD

Curtea Constituțională urmează să tranșeze, în perioada următoare, o serie de subiecte care fac obiectul disputelor între președinte și PSD. Este vorba de refuzul președintelui de a o revoca pe șefa DNA sau de legile justiției. CCR ar putea tranșa și soarta ambasadei din Israel.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 10.05.2018 - 17:51

CCR se va reuni pe 30 mai pentru a lua o decizie în cazul sesizării Guvernului, care a reclamat refuzul președintelui Klaus Iohannis de a orevoca pe șefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Joi, cele două tabere – Guvernul și Administrația Prezidențială - și-au prezentat argumentele în fața judecătorilor CCR. Statutul judecătorilor și procurorilor prevede că revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Acest articol a fost interpretat de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, care a reprezentat Guvernul. „Ministrul Justiţiei propune, CSM dă un aviz consultativ, apoi urmează preşedintele României, care nu are drept de veto. Dacă interpretăm textele legale, într-o interpretare gramaticală, vedem că se spune că revocarea procurorului se face de preşedinte la propunerea ministrului. Este reglementată o obligaţie a preşedintelui, nu o opţiune, textul de lege nu precizează o posibilitate”, a spus Toader.

 

Argumente pro și contra

El a adăugat că preşedintele poate refuza propunerea, însă doar din motive de nelegalitate, or Klaus Iohannis a invocat „oportunitatea politică”, refuzul acestuia, spune ministrul, fiind exclusiv politic. „Dacă s-ar recunoaşte în această procedură competenţa preşedintelui de a bloca iniţiativa, ar lăsa fără conţinut competenţele celorlalte autorităţi. (...) Prin urmare, rolul central, decizional îi revine ministrului Justiţiei”, a spus ministrul.

Toader a acuzat că Iohannis a blocat procedura de revocare, ceea ce a dus la un conflict de natură constituţională Guvern – Preşedintele, încălcându-şi rolul constituţional şi principiul de cooperare loială.  

De cealaltă parte a baricadei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

”Nu are cum să existe conflict juridic de natură constituţională nici pe capătul de cerere subsidiară pentru că între  preşedintele României şi guvernul României în speţa aceasta nu există raport juridic, nu s-a întâmplat nimic între şeful statului şi guvern cu privire la chestiunea în discuţie”, a mai argumentat Tănăsescu. ”Sesizarea nu vizează un conflict, pentru că nu e niciun conflict”, a conchis ea.   ”Ministrul a realizat o propunere, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat, preşedintele a dat un răspuns. Fiecare dintre cele trei autorităţi s-a manifestat în limitele atribuţiilor stabilite prin art 54 alin 1”, a adăugat ea.

CCR a fost sesizată cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi.

 

 

Statutul magistraților , din nou la Curte

 Deputatul PNL, Ioan Cupşa, a anunţat că PNL va sesiza pentru a treia oară CCR după ce Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat, ieri, legea privind statutul magistraţilor, printre principalele schimbări fiind definiţiea erorii judiciare. Potrivit deciziei comisiei conduse de Florin Iordache (PSD), există eroare judiciară atunci când s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei. De asemenea, există eroare judiciară dacă s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit şi indubitabil contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate.

 Statutul judecătorilor și procurorilor a fost, deja, analizat de două ori de CCR, în urma unor sesizări depuse de PNL, USR și ICCJ. De fiecare dată, judecătorii CCR au găsit o serie de articole neconstituționale. O a treia sesizare a CCR pe tema acestei legi a fost anunțată, deja, de președintele Klaus Iohannis.

 

Planul B pentru Ambasadă

 

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a anunțat că, dacă preşedintele Klaus Iohannis nu acceptă hotărârea „decidenţilor politici” în privinţa mutării ambasadei României la Ierusalim, atunci se poate ajunge ”din nou la probleme legate de un conflict interinstituţional” şi poate fi sesizată CCR. Până atunci însă, memorandumul va ajunge la Cotroceni după ce va trece de etapa cosultării instituţionale. Președintele Klaus Iohannis se opune demersului inițiat de Guvern de a muta Ambasada României din Israel la Tel Aviv. Demersul este susținut de președintele PSD Liviu Dragnea.

Comentarii

loading...