Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto Arhiva

Conflict total: Victor Ciutacu a dat în judecată Parchetul General şi pe Augustin Lazăr

Jurnalistul Victor Ciutacu, realizator la România TV, dă în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe procurorul general Augustin Lazăr.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 06.03.2018 - 13:00

UPDATE:

Jurnalistul Victor Ciutacu explică, într-o declaraţie pentru stiripesurse.ro, de ce a dat în judecată Parchetul General şi pe conducătorul instituţiei, Augustin Lazăr. Ciutacu solicită daune morale de 100.000 de euro după ce a fost chemat la audieri la Parchet şi, ulterior, după clasarea dosarului, instituţia a refuzat să-i comunice ordonanţa de clasare.

"Am dat în judecată Parchetul General şi pe conducătorul instituţiei, în solidar, că el răspunde de ce face sau nu face instituţia. Au făcut dosarul penal după ce am dat înregistrările cu Băsescu, cu statul mafiot, cum l-au ridicat pe Mustaţă din completul de la Voiculescu. Ne-au chemat 40 de oameni la audieri. Ne-au pus întrebări care nu aveau nicio legătură cu înregistrarea difuzată. Pe ei îi interesau de Ghiţă, ce relaţii avea cu angajaţii, cum a fugit, unde este. Ne-a audiat la IGP, că la Parchetul General cică nu era loc. Ne-a văzut toată presa. După care au tăcut luni de zile. Au audiat pe cine au audiat, mai puţin pe Kovesi. Până şi pe Coldea l-au audiat. După care am aflat pe surse că dosarul penal a fost clasat. Am făcut solicitare legală la Parchetul General, eu, în nume personal, să-mi comunice şi mie ordonanţa de clasare. Nu mi-au răspuns, am făcut revenire, după care mi-au comunicat că da, s-a clasat dosarul. Am făcut plângere prealabilă la Parchetul General, pentru refuzul de a-mi comunica ordonanţa de clasare. Nu au mai răspuns absolut nimic. Motiv pentru care ne judecăm în civil. La un moment dat trebuie să existe un precedent. Pe de o parte, în timpul urmăririi penale, care e secretă, abundă presa de stenograme, iar când un act devine oficial, instituţia nu ţi-l comunică. Vreau să ştiu ce rost a avut audierea mea. Ce aţi aflat de aţi închis dosarul? Mai mult, e un prejudiciu de imagine pentru mine, pentru instituţie, pentru presă în general. Ce facem, când ni se pune pata, chemăm toată presa la procuratură. Aştept şi eu să văd ce spune instanţa. Măcar instanţa trebuie să-mi comunice o motivare", a declarat Ciutacu.

 

Parchetul General a refuzat să-i pună la dispoziţie jurnalistului ordonanţa de clasare a dosarului în care a fost audiat, dosar deschis în urma unei autosesizări a procurorilor, după difuzarea unei înregistrări cu Traian Băsescu la România TV. Ciutacu, prin avocata Ingrid Mocanu, solicită daune morale de 100.000 de euro.

Totul a pornit de la difuzarea de către România TV a unei înregistrări audio în care Traian Băsescu vorbeşte despre implicarea SRI în procesul prin care a fost condamnat Dan Voiculescu. În urma difuzării înregistrării, Parchetul General a deschis un dosar penal, 40 de jurnalişti de la postul de televiziune fiind chemaţi la audieri. Ulterior, dosarul a fost clasat.

"La 22.12.2017, sub numărul 1856/VIII-3/2017, am primit un răspuns în sensul că: “prin ordonanța din data de 17 noiembrie 2017, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, raportat la art. 16 lit. a din Codul de procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect faptele sesizate din oficiu la data 4 ianuarie 2017, pentru care a fost începută urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii prev. de art. 297 Cod penal, constând în încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală anterior (art. 306 – 307) privind secretul deliberării în dosarul denumit de mass-media ”Dosarul ICA”.

Acest răspuns reprezintă un refuz nejustificat de soluţionare a cererii mele, întrucât nu mi s-a răspuns la solicitarea transmisă către această instituţie şi nici nu mi s-a motivat refuzul de a-mi fi comunicat un răspuns.

La aceeaşi dată, 22.12.2017, am solicitat expres a-mi fi comunicată o copie a ordonanţei procurorului pronunţată în acest dosar. Nu mi s-a comunicat niciun răspuns la această precizare, ceea ce reprezintă lipsa totală a răspunsului.

Potrivit art. 2 lit i) din Lege: ”refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere” reprezintă o ”exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane;”

Or, refuzul explicit, comunicat la data de 22 decembrie 2017, prin care mi se transmite doar care a fost soluția pronunțată în dosarul nr. 1/P/2017, fără însă a mi se pune la dispoziție, astfel cum solicitasem, o copie a Ordonanței pronunțate în acest dosar, și fără a mi se transmite care este motivul refuzului, reprezintă ”refuz nejustificat de a soluționa o cerere”, potrivit acestui text de lege. Aceasta deoarece cu exces de putere autoritatea emitentă a înțeles să refuze solicitarea mea, fără a-mi transmite și motivele acestui refuz.

De asemenea, potrivit art. 2 lit. h) din Lege: ”h) nesoluţionare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;”.

Or, lipsa oricărui răspuns la precizarea mea că nu natura soluției pronunțate era ceea ce am solicitat de la autoritatea emitentă, ci o copie a ordonanței pronunțate, reprezintă nesoluționare la termen a unei cereri.

Precizez că interesul formulării solicitării există, deoarece în această cauză am avut calitatea de martor atât eu, cât și un număr foarte mare de colegi jurnaliști ai trustului de presă din care fac parte.

Mai mult, pe lângă interesul extrem de ridicat al publicului referitor la obiectul dosarului denumit de mass-media ”Dosarul ICA” există un interes public și în a se afla argumentele pentru care s-a pronunțat această soluție, dar și în a se contesta soluția pronunțată, pentru argumente sau cu probe suplimentare.

Astfel, dacă s-a apreciat că jurnaliștii postului România TV cunosc împrejurări relevante despre situația de fapt din acest dosar și s-a dispus citarea lor în calitate de martor, atunci există un interes am meu, atât direct, dar și de factură publică, în a afla ce a lipsit din probatoriul administrat pentru a se dispune o altă soluție și poate, a completa acest probatoriu în mod corespunzător.

De asemenea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o autoritate publică în sensul Legii, astfel că trebuie să motiveze orice refuz de a soluționa o cerere. Or, se poate constata cu ușurință că fraza care mi-a fost comunicată sub nr. 1856/VIII-3/2017 nu conține nicio motivare în acest sens.

Întrucât nu am primit răspuns la solicitarea mea, am formulat plângere prealabilă împotriva refuzului nejustificat de comunicare a răspunsului, dar nici la această plângere prealabilă nu am primit niciun răspuns.

Faţă de aceste aspecte, vă rog, onorată instanţă, să admiteţi cererea astfel cum a fost formulată şi să obligaţi autoritatea emitentă să formuleze răspuns solicitării mele, respectiv să îmi comunice o copie a ordonanţei pronunţate în dosarul nr. 1/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau să formuleze un răspuns motivat acestei cereri.

Referitor la al doilea punct din cererea de chemare în judecată, precizez că daunele morale solicitate, sunt determinate de refuzul de a-mi comunica ordonanța solicitată, care mi-a produs un prejudiciu moral, pentru motivele pe care le voi menționa în continuare.

Astfel, având în vedere calitatea mea de jurnalist, am fost târât la sediul unității de parchet pârâte, unde am fost audiat în mod agresiv, cu întrebări străine de obiectul anunțat al cauzei, împreună cu colegii mei, jurnaliști sau angajați în diferite funcții la același post de televiziune.

Audierile tuturor jurnaliștilor au fost de natură a arunca o umbră de îndoială asupra onorabilității noastre, în spațiul public lansându-se chiar speculația că noi, jurnaliștii trustului din care fac parte, am putea face chiar obiectul acestui dosar, deși el se referea la ”cauza ICA”, care a avut în vedere un alt patron de televiziune, pe domnul Dan Voiculescu.

Or, perindarea tuturor jurnaliștilor România TV pe la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dublată de împrejurarea că mi se refuză comunicarea ordonanței de clasare pronunțată în acest dosar, la care se adaugă împrejurarea că dosarul viza situația unui patron de televiziune și condamnarea sa, au fost de natură a-mi afecta prestigiul profesional, a-mi leza reputația, fiind de natură a pune la îndoială onorabilitatea mea, ca jurnalist la un trust TV.

Aceste împrejurări, dublate de refuzul nejustificat de a-mi comunica ordonanța de clasare, din care ar rezulta că nu am săvârșit vreo faptă reprobabilă, sunt de natură a denigra profesia din care fac parte, sugerându-se în mentalul public că, în realitate, jurnaliștii trustului din care fac parte, inclusiv eu, am avea ceva de ascuns, de natură infracțională, ce ar putea forma obiectul unor dosare penale. Or, clasarea cauzei, ținută secretă, reprezintă o modalitate de confirmare a acestor ”acuzații” ce au fost formulate de alte organe de presă.

Astfel, prin modalitatea în care cei doi pârâți au procedat, s-a instigat la o lipsă de încredere a publicului în jurnaliștii acestui trust de televiziune, inclusiv în persoana mea. Or, este binecunoscută împrejurarea că jurnaliștii, pentru a avea rating, trebuie să se bucure de încrederea publicului, iar orice decredibilizare a jurnalistului de organele statale poate atrage o antipatie populară, urmată de scăderea ratingului și implicit a veniturilor acelei televiziuni, dar și a jurnalistului respectiv.

Așadar, daunele morale solicitate au și un rol preventiv, descurajator, pentru ca pentru viitor, atunci când cercetarea penală va viza jurnaliști, aceasta să nu conțină elemente oculte, nepublice, ci să poată fi dată publicității, pentru ca încrederea publicului în acel jurnalist să nu poată fi zdruncinată de organismele statale, prin acțiuni subversive și abuzive, de natură a umbri onorabilitatea și prestigiului jurnalistului.

Chemarea în judecată a persoanei fizice, numitul Lazăr Augustin, are ca temei dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, potrivit căruia:  ”Cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.”

Pentru aceste motive, vă solicit admiterea și a acestui capăt de cerere și obligarea celor doi pârâți, în solidar, la plata unor daune morale de 100.000 de euro", se arată în documentul prin care Victor Ciutacu dă în judecată Parchetul General şi pe conducătorul instituţiei.

Comentarii

loading...