În funcție de rezultatul alegerilor, dar și de tratativele dintre partide, anumite prevederi din programele de guvernare se vor aplica sau nu.
Liberalii plănuiesc să meargă înainte cu Ludovic Orban în postura de prim-ministru, opțiune care este prima și pentru președintele Klaus Iohannis, așa cum a declarat chiar el. După alegeri, peneliștii vor trebui să ofere opțiuni de intrare la guvernare pentru USR PLUS sau pentru PMP și UDMR. În ambele variante, chiar și cu sprijinul minorităților naționale alta decât cea maghiară, majoritățile nu vor fi confortabile și în niciun caz suficiente pentru reforme importante – precum cea constituțională. Bineînțeles oricare ar fi majoritatea aflată la guvernarea, astfel de reforme se vor putea negocia și punctual la momentul respectiv.
Pentru campania electorală, fiecare dintre cele trei partide vine cu un set de măsuri care implică reforma, iar unele dintre ele necesită chiar reforma constituțională.
Mărul discordiei
Acesta ar putea fi propunerea de reducere a numărului de parlamentari, adoptată prin referendum, pe care și USR PLUS și PMP o susțin, cel puțin la nivel declarativ, și au inclus-o în programele de guvernare pe care le-au prezentat. Cu toate acestea, PNL nu a suflat o vorbă și nici nu a inclus această propunere pe lista de modificări pe care dorește să le aducă în structura legistivă. Mai mult decât atât, PNL, dar și USR PLUS vor ca românii din străinătate să fie mai bine reprezentați. Liberalii își propun dublarea numărului de parlamentari care să reprezinte diaspora românească. Aceasta ar însemna însă o creștere, și nu o reducere a numărului aleși.
„Românii au decis în mod constituțional, prin referendum, necesitatea limitării numărului de parlamentari la 300. Scăderea numărului de parlamentari nu presupune o mai slabă reprezentare a cetățenilor, ci, dimpotrivă, forțarea partidelor să trimită în Parlament cei mai competenți membri, renunțând la punerea pe locuri eligibile a unor candidați doar ca răsplată pentru activitatea din partid, urmând ca aceștia să ocupe un fotoliu cald pentru următorii patru ani”, se arată în programul USR PLUS.
La rândul lor, liderii PMP și-a început campania electorală în forță pe acest subiect, iar Eugen Tomac a anunțat că formațiunea va tipări, începând de săptămâna aceasta, peste 100.000 de pliante cu fiecare candidat care nu susţine reducerea numărului de parlamentari la 300 şi eliminarea pensiilor speciale pentru deputaţi, senatori şi primari. „Suntem singurul partid politic care a propus reducerea numărului de parlamentari la 300, iar toate partidele refuză implementarea a ceea ce au decis românii într-un cadru democratic acum mai bine de 10 ani. (…) Începând de săptămâna viitoare, PMP va tipări, inclusiv în Vrancea, peste 100.000 de pliante cu fiecare candidat care nu susţine eliminarea pensiilor speciale şi reducerea numărului de parlamentari. Pentru că, pe 6 decembrie, cetăţenii trebuie să ştie pe cine votează”, a precizat Tomac, într-o conferinţă de presă susținută la Focșani.
Primari aleși în două tururi de scrutin
Toate cele trei partide sunt de acord de principiu cu revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin și au inclus acest angajament în programul de guvernare. Cel mai greu va fi pentru PNL să facă acest pas, ținând cont că alegerile în două tururi avantajează în general noii candidați, și nu pe primarii aflați deja în funcții.
Despre votul în două tururi, liberalii spun că „această decizie vine în sprijinul comunităților locale, care au dreptul la o decizie reprezentativă atunci când hotărăsc pe cine desemnează să administreze interesele comunității, respectiv de a spori legitimitatea primarului ales și de a încuraja realizarea de alianțe transparente pentru constituirea majorităților la nivelul consiliilor locale”.
La rândul său, PMP se laudă că are în Parlament „cel mai avansat proiect de lege” pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin și este singurul partid parlamentar care a dorit în mod sincer revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Și USR are însă un proiect de lege pentru revenirea la sistemul în două tururi, iar propunerea este inclusă în programul de guvernare al alianței USR PLUS.
Votul prin corespondență
Un alt punct din reforma electorală care ar putea fi pus în practivă de următoarea guvernare este votul prin corespondență. Declarativ, toate cele trei partide susțin această idee. În acest moment, doar cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot să se înscrie și pot vota prin corespondență. Partidele vot acum ca acest sistem să fie extins la nivel national. „Intenționăm ca votul prin corespondență să fie introdus ca modalitate alternativă de exercitare a dreptului de vot, de către cetățenii aflați pe teritoriul României, atât la alegerile parlamentare, europarlamentare, prezidențiale, cât și la alegerile locale sau referendum,” susțin liberalii în programul lor.
„Să ne gândim doar la impactul pe care românii din diaspora sau cei care locuiesc în marile centre urbane l-ar fi putut avea trimițând din timp votul lor în localitățile din care provin”, justifică USR PLUS această idee. De altfel, useriștii au în programul lor și ideea introducerii votului electronic. La rândul său, PMP are deja un proiect depus în Parlament pentru introducerea votului prin corespondență pentru alegătorii din țară, iar această reformă ar putea trece ușor de vot în următorul Legislativ.
