Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce conține acordul politic cerut de Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis invită partidele parlamentare să semneze un acord naţional pentru România europeană. Acordul ar urma să vizeze interzicerea amnistiei și grațierii, a ordonanțelor pe justiție, revizuirea legilor justiției, măsuri pentru votul din diaspora.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 06.06.2019 - 09:22

Preşedintele Klaus Iohannis invită partidele parlamentare să semneze un acord naţional pentru România europeană. Anunțul a fost făcut după ce șeful statului a organizat consultări cu partidele parlamentare pe tema aplicării rezultatelor referendumului din 26 mai pe teme de justiție.

Preşedintele Klaus Iohannis a continuat, ieri, consultările cu partidele parlamentare pentru punerea în aplicare a referendumului pe justiţie din 26 mai.

Primul partid care a participat la consultările de ieri a fost Partidul Mişcarea Populară. Liderul PMP Eugen Tomac a explicat că PMP a cerut ca în cadrul demersului de revizuire a Constituţiei să se ţină cont şi de rezultatul referendumului din 2009, cel referitor la numărul maxim de 300 de parlamentari. Liderul PMP a mai anunţat că a propus Administraţiei Prezidenţiale ca votul în diaspora să de deruleze pe durata a două zile, astfel încât toţi cetăţenii să poată vota.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după consultările de la Cotroceni, că formaţiunea este de acord să nu existe amnistie pentru fapte de corupţie, dar are ”rezerve serioase” cu privire la extinderea posibilităţii de a ataca ordonanţele de urgenţă la Curtea Constituţională pentru că această instituţie ar putea deveni şi mai mult un arbitru politic. Liderul ALDE a afirmat că formaţiunea a solicitat ca, dacă este nevoie de un alt referendum pentru revizuirea Constituţiei, acesta să aibă loc ”imediat”, nu odată cu alte alegeri, pentru a nu se repeta ”șmecheria” din 26 mai.

 

Propunerea PSD

Prim-vicepreşedintele Pro România, Daniel Constantin, a declarat, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, că formaţiunea susţine temele propuse la referendum şi procesul de modificare a Constituţiei, dar a găsit şi alte aspecte care ar putea fi clarificate. Pro România este de acord ca un nou referendum să fie organizat în toamnă, odată cu alegerile prezidenţiale. Acesta a explicat clarificările pe care Pro România le consideră necesare: să se stipuleze în Constituţie că România este stat NATO şi membră a UE, să se detalieze repectarea drepturilor tuturor românilor, din ţară şi străinătate şi să se clarifice ce înseamnă sintagma ”încălcări grave ale Constituţiei”.

Premierul Viorica Dăncilă  a declarat după consultările de la Cotroceni, că i-a propus preşedintelui Klaus Iohannis formarea unui grup de lucru, la nivelul Parlamentului, condus de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, pentru ca rezultatele referendumului să fie puse în aplicare cât mai repede. Delegaţia PSD a mers la Cotroceni cu mandatul de a susţine un referendum de modificare a Constituţiei pentru punerea în aplicare a rezultatului consultării populare din 26 mai, însă social-democraţii nu vor ca acest referendum să fie suprapus cu alte alegeri.

 

Pact propus de președinte

La finalul consultărilor, președintele Klaus Iohannis a menționat că rezultatul numărării voturilor arată că aproximativ 6,5 milioane de voturi au fost ”DA” la ambele întrebări de la referendum. ”Românii au votat, politicienii trebuie să implementeze rezultatul votului. Trebuie creată legislația care interzice amnistia și grațierea pentru corupți. Trebuie creată legislația pentru interzicerea ordonanțelor de urgență din domeniul justiției”, a menționat șeful statului.

Klaus Iohannis a adăugat că trebuie înțeleasă importanța politică a votului din 26 mai, afirmând că românii au votat împotriva orientării anti-europene a PSD și ALDE. Președintele a carcaterizat drept ”inacceptabil” modul în care a fost organizat votul din Diaspora.

”Marea majoritate a partidelor sunt de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementate așa cum a votat poporul”, a menționat președintele. Klaus Iohannis a invitat partidele să semneze un pact pentru consolidarea parcursului european al României.

Klaus Iohannis a precizat ceea ce conţine în esenţă acest acord:

- transpunerea în legislaţie a interdicţiei privind amnistia şi graţierea pentru infracţiuni de corupţie, 

- transpunerea în legislaţie a interdicţiei adoptării de Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor, al organizării judiciare, corelat cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, 

- transpunerea în legislaţie a măsurilor necesare asigurării integrităţii în funcţiile publice, revizuirea legilor justiţiei, inclusiv a ordonanţelor de urgenţă prin care au fost modificate, în deplin şi strict acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, a consiliilor consultative ale judecătorilor şi procurorilor europeni, precum şi a rapoartelor Comisiei Europene şi GRECO, 

- adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene. 

De asemenea, Klaus Iohannis propun ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în legislaţie în cel mai scurt timp măsurile necesare asigurării atât în ţară, cât şi în străinătate a exercitării depline şi efective a dreptului de vot de către cetăţenii români.

Acest proiect de acord naţional va fi trimis imediat partidelor parlamentare şi va fi pus la dispoziţia publicului interesat, prin intermediul presei, a anunţat şeful statului.

Preşedintele a precizat că aşteaptă în câteva zile un răspuns afirmativ la invitaţia mea de a semna acest acord naţional.

 

 

De ce este necesar un nou referendum?      

Înaintea primei runde consultări cu formaţiunile politice reprezentante în Parlament, Klaus Iohannis a afirmat că refendumul pentru revizuirea Legii fundamentale ar putea fi „suprapus peste una dintre alegerile care vor veni în următorul an”, respectiv alegerile locale sau parlamentare. Marți, au fost la consultări PNL, USR și UDMR, care și-au exprimat susținerea demersurilor președintelui Iohannis.

Referendumul pe teme de justiție din 26 mai a fost validat, după ce 6,5 milioane de români au răspuns ”DA” la ambele întrebări. Însă, legea nu prevede instrumente de aplicare a unui asemenea tip de referendum. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale, rezultatul acestui tip de referendum (consultativ) este obligatoriu pentru politicieni. Însă, el nu intră în vigoare direct ca în cazul altor tipuri de referendum (cum ar fi cel pentru demiterea președintelui) ci trebuie transpus de autorități – Parlament, Guvern – potrivit deciziei CCR. Cu alte cuvinte, în cazul referendumului din 26 mai, Parlamentul trebuie să aprobe un proiect de modificare a Constituției, care trebuie supus unui nou referendum.

 

 

 

 

Comentarii

loading...