Curtea Constituţională a României a admis miercuri că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.
În urma sesizării făcute de Guvern cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi ICCJ privind constituirea completurilor de 5 judecători, CCR a decis cu majoritate de voturi:
-A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.
-Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.
Pledoaria lui Toni Greblă
Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.
Toni Greblă, reprezentantul Guvernului la dezbaterea CCR pe sesizarea privind formarea completelor de 5 judecători, a spus în şedinţă că au fost făcute în afara legii completele de la instanţa supremă. Toni Greblă are pe rol un proces în fața unui complet de cinci judecători, după ce DNA a contestat achitarea sa într-un dosar de corupție.
Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.
Sesizarea vine în condițiile în care un astfel de complet de judecată are pe rol apelul liderului PSD Liviu Dragnea în procesul de abuz în serviciu, în care a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Dosarul a fost repartizat completului de cinci judecători P1 – Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.
Liviu Dragnea a explicat, recent, că l-a rugat pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să se gândească dacă nu cumva poate sesiza, prin Guvern, Curtea Constituţională privind formarea completelor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.
Legislație și interpretare
Actul normativ a fost modificat, anul acesta, de PSD și ALDE, în Parlament, fiind printre cele trei legi ale justiției schimbate de Legislativ. Înainte de modificările din Parlament, vechea lege prevedea că există două completuri de cinci judecători. Preşedinţii celor două completuri de cinci, ca membri de drept, sunt vicepreşedintele Înaltei Curţi şi şeful Secţiei penale, iar ceilalţi membri se aleg la începutul fiecărui an prin tragere la sorţi. PSD și ALDE au modificat acest articol: toţi cei zece judecători din cele două completuri de cinci se aleg la începutul fiecărui an, prin tragere la sorţi și nu mai există membri de drept. Însă, parlamentarii PSD au neglijat să menționeze în noua lege ce se întâmplă cu completurile deja formate, pe baza legii în vigoare. Ulterior, pe 26 iulie 2018, președintele Klaus Iohannis a promulgat noua lege.
Preşedintele Înaltei ÎCCJ Cristian Tarcea a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de cinci judecători aşa că schimbările intră în vigoare abia la începutul anului viitor, așa cum prevede legea. Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este legea 207/2018, care arată că aceste complete de cinci judecători se trag la sorţi la începutul fiecărui an. Completurile formate la începutul lui 2018 își vor continua activitatea până la pronunţarea verdictului. În dosarul liderului PSD, completul s-a format după vechea regulă, la începutul anului 2018. Iulian Dragomir a devenit membru de drept al completului, pentru că este vicepreședinte al Curții Supreme, iar ceilalţi patru judecători au fost traşi la sorţi. Dragnea crede că Dragomir este pornit împotriva lui și că va înclina balanța votului, afirmă surse din PSD. După ce CCR a interpretat legea în sensul dorit de Dragnea se va efectua o nouă tragere la sorți și liderul PSD poate scăpa de Dragomir. Evident, există și posibilitatea ca Dragomir să se numere printre cei cinci trași la sorți.
