Din suma de 95 de milioane de lei, peste 51 de milioane de lei au provenit din bani publici. Și aceasta pentru că, printr-o ordonanță de urgență, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a permis partidelor să folosească subvenția de la buget pentru funcționare și în campania electorală. Restul banilor provind din surse private, în primul rând din contribuțiile candidaților, dar vor fi restitutiți de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) tot de la bugetul de stat pentru formațiunile care au depășit 3%. În această categorie se încadrează, practic, toate fomațiunile importante.
PSD a cheltuit cea mai mare sumă în campania electorală pentru euroalegeri – 31.472.749 de lei, potrivit datelor centralizate de AEP. Cea mai mare parte a acestor bani – 28.000.000 lei – au provenit din finanțare publică, adică de la bugetul de stat. În total, bugetul pentru subvenționarea partidelor este de 270 de milioane lei în 2019. Suma totală pe care o va încasa PSD este de 143, 7 de milioane de lei, din care 70 de milioane de lei în primele șase luni ale anului. PSD beneficiază de cea mai mare sumă întrucât banii se împart în funcție de rezultatele obținute de fiecare partid la alegerile parlamentare și locale din 2016, câștigate de social-democrați.
Așa se face că din banii cheltuiți, doar 3.472.479 lei provin din finanțări private. Rovana Plumb, care a ocupat locul unu pe listele PSD, a oferit 800.000 lei, cea mai mare sumă cheltuită de o persoană particulară. Deși a fost pe locul 16 pe listele PSD (loc neeligibil), Crina Fiorela Chilat a contribuit la campanie cu 676.000 lei. Claudiu Manda, ales europarlamentar, a plătit 436.195 lei. Cea mai eficentă investiție îi aparține Mariei Grapini, care fost aleasă europarlamentar, dar a contribuit la campanie PSD cu 1.904 lei, cea mai mică finanțare privată. Banii cheltuiți de candidați vor fi rambursați de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), tot de la bugetul de stat.
Cheltuielile PNL
PNL a cheltuit în campanie 23.826.834 lei, din care 16.800.000 provin din finanțare publică. Cum banii se împart direct proporțional cu numărul de voturi obținute la ultimele alegeri, PNL beneficiază, în 2019, de o subvenție de 65,8 milioane de lei. În cazul PNL, finanțarea privată a fost de 7.026.434 lei. Suma cea mai consistentă a fost oferită de Ana Maria Dimitriu, candidată pe un loc neeligibil – 1.400.000 lei. Un alt candidat aflat pe un loc neeligibul, Marius Dănuț Minea a contribuit cu 1.140.000 lei. La fel de generos s-a dovedit a fi și Adrian Tabarac, aflat tot pe un loc neeligibil – 969.000 lei. Dintre candidații care au devenit europarlamentari, suma cea mai consistentă a fost oferită de Daniel Buda – 427.116 lei. Așa cum menționam, banii cheltuiți de candidați vor fi rambursați de către AEP, tot de la bugetul de stat, pentru formațiunile care au obținut cel puțin 3% din voturi.
Atrage atenția suma consistentă cheltuită în campanie de formațiuna Pro România, condusă de Victor Ponta. Este vorba de 17.051.455 lei, exclusiv din finanțări private. Pro România nu a participat la alegerile din 2016, motiv pentru care nu primește subvenție de la bugetul de stat. Din acești bani, 10.149.290 lei privind dintr-un transfer, fără ca AEP să ofere alte detalii. Dintre candidați, cea mai mare sumă provine de la un candidat aflat pe locul 32, Anamaria Sigina, care a oferit 1.550.000 lei. Și Cosmin Cristian, aflat pe un loc neeligibil, a conttribuit cu 1.500.000 lei. Interesant este că, deși a ocupat locul doi pe liste, Corin Crețu a avut una din cele mai reduse conttribuții financiare: 50.000 lei.
Cât a costat rateul ALDE
ALDE a cheltuit în campanie 9.234.715 lei, fapt care, însă, nu a ajutat partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu să depășească pragul electoral. ALDE a cheltuit 1.500.000 lei din subvenția publică iar 7.734.715 de lei au provenit din finanțări private. ALDE va încasa, în 2019, o subvenție de la stat de 14 milioane de lei. Cel mai generos finanțator al ALDE a fost fostul ministru al Energiei, Andrei Gerea, care a oferit 1.343.500 de lei. În topul contribuțiilor se regăsesc senatorul Varujan Vosganian – 853.300 de lei sau fostul șef al AEP Daniel Barbu – 596.200 lei. Chiar dacă ALDE nu a depășit pragul electoral, acești bani vor fi returnați pentru că pragul pentru returnarea fondurilor de către AEP este de 3%.
USR a cheltuit 6.624.983 de lei, din care 5.000.000 de lei au provenit din finanțări publice. Sumele cu care au contribuit candidații au fost mici, recordul de prudență financiară fiind atins de Cristian Ghinea, care a plătit 760 de lei în campanie și a fost ales europarlamentar. Și în acest caz, sumele cu care au contribuit candidații vor fi restituite de la bugetul de stat.
Cum a crescut bugetul pentru partide
Sumele alocate de la buget pentru partidele politice au crescut de 18 ori, comparativ cu anul 2016. Majorările au fost posibile pentru că parlamentarii au modificat legislația în interesul propriilor partide.
În total, bugetul pentru subvenționarea partidelor este de 270 de milioane lei în 2019. În 2016, partidele au primit 14,5 milioane lei, în 2017 au primit 32 de milioane lei, iar în 2018 – 170 de milioane lei.
Până în 2017, în funcţie de scorul obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. Astfel, în 2016, partidele politice au primit o subvenție totală de 14,5 milioane de lei (adică 0,013% din veniturile bugetare ale acelui an). În 2017, toate formaţiunile politice care au trecut pragul electoral au primit împreună 32 milioane de lei (adică 0,03% din veniturile bugetare ale acelui an).
Ulterior, însă, politicienii au ajuns la concluzia că legislația în vigoare le îngrădește mișcările. În luna noiembrie 2017, în Comisia Juridică a Senatului, senatorul PSD Marian Pavel a propus ca procentul destinat partidelor să nu se mai calculeze din veniturile prevăzute la bugetul de stat, ci din Produsul Intern Brut (PIB). Or, PIB este mai mare comparativ cu veniturile bugetului de stat. Să luăm drept reper anul 2018, când a început să se aplice noua lege. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB.
Amendamentul propus de Marian Pavel a fost adoptat de plenul Senatului, iar la Camera Deputaţilor, forul decizional, PNL a votat pentru, alături de PSD şi ALDE. Singurul partid care a votat împotrivă a fost USR. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare pe 18 ianuarie 2018. Astfel, anul trecut, potrivit noului mod de calcul, partidele au primit 170 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât în 2017. În 2018 PSD a obținut o subvenție de 96,8 milioane de lei, din cele 170 de milioane acordate tuturor partidelor parlamentare, iar PNL- peste 44 milioane de lei. USR a primit 13 milioane de lei, ALDE – 9,68 milioane de lei, PMP – 6,3 milioane de lei.
În bugetul pe anul 2019, pe baza unei estimări-record a PIB-ului, Guvernul a prevăzut pentru partide aproape 400 milioane de lei. Suma a fost prevăzută de bugetul elaborat de Darius Vâlcov, cu aprobarea lui Liviu Dragnea. Ulterior, Comisiile de buget ale Parlamentului au adoptat, un amendament inițiat de Liviu Dragnea, prin care bugetul pentru partide a fost redus la 270 de milioane lei.
