Conform datelor publicate de Autoritea Electorală Permanentă, partidele politice și candidații independenți au cheltuit până la data de 10 mai 31.060.293 de lei. Banii au fost folosiți pentru finanțarea campaniei electorale.
Cea mai mare sumă a fost cheltuită de PSD, în total 14.520.000 de lei. PSD e urmat de alianța USR-PLUS, care a investit 7.016.000 de lei. Cea mai mare parte a banilor – 6.416.000 de lei au fost cheltuiți de USR, iar restul de 600.000 de lei au revenit PLUS. PNL a investit 4.817.000 de lei. Urmează ALDE, cu o cheltuială de 2.500.000 de lei, PMP, cu 900.000 de lei, Pro România, cu 700.000 de lei UDMR, cu 500.000 de lei și UNPR, cu 41.500 de lei. Dintre candidații independenți, au declarat cheltuielile făcute Peter Costea, care a scos din buzunar 91.000 de lei, și Carmen Tudoran, 2.000 de lei.
Potrivit legii, un candidat la europarlamentare are dreptul să cheltuiască maximum 1,5 milioane de lei în campanie, iar pe o listă se vor afla 33 de candidaţi. Astfel, un partid cu o listă completă va putea cheltui cel mult 51 de milioane de lei. Inițial, candidații plăteau aceste sume sau apelau la împrumuturi, iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) rambursa sumele pentru partidele care obțin mai mult de 3% din voturi.
Potrivit legii, partidele beneficiază și de subvenții de la buget pentru activitatea curentă. La începutul anului, s-a decis prin ordonanță de urgență ca subvenția să poată fi utilizată și în campania electorală.
Banii vin de la buget
Acum, partidele pot finanța campania electorală din subvenția de la buget, ceea ce avantajează partidele mari, în special PSD. În total, bugetul pentru subvenționarea partidelor este de 270 de milioane lei în 2019. Suma totală pe care o va încasa PSD este de 143, 7 de milioane de lei, din care 70 de milioane de lei în primele șase luni ale anului. De aici, PSD are două variante: fie să ia cele 14,5 milioane de lei pentru euroalegeri din subvenție, fie să îi pună pe candidați la cheltuială și să aștepte rambursarea de la AEP.
Restul partidelor care au participat la alegerile din 2016 sunt în aceeași situație. Cum banii se împart direct proporțional cu numărul de voturi obținute la ultimele alegeri, PNL beneficiază, în 2019, de o subvenție de 65,8 milioane de lei. Beneficiare ale majorării subvenției sunt însă și celelalte partide parlamentare. Anul acesta, în conturile USR vor intra peste 19,3 milioane de lei, ALDE va încasa peste 14,3 milioane de lei. PMP are o subvenție pentru 2019 de peste 9,3 milioane de lei.
În schimb, Pro România nu beneficiază de subvenție de la buget, pentru că nu a participat la alegerile din 2016. În acest caz, cei 700.000 de lei cheltuiți provin din banii candidaților, donații sau împrumuturi. După alegeri, Pro România poate cere rambursarea acestor bani de la AEP. Potrivit legii, sumele cheltuite în campania electorală vor fi restituite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), din bani de la bugetul de stat, pentru partidele care obțin mai mult de 3% din voturi. De asemenea, AEP va verifica dacă legea a fost respectată. În acest sens, în lunile iulie și august AEP va controla cum au fost cheltuiți banii.
În cazul alianței USR-PLUS, cele două partide sunt în situații diferite. USR poate cheltui în campanie banii din subvenție, în timp ce PLUS (care nu a participat la alegerile din 2016) trebuie să ceară AEP rambursarea sumei de 600.000 de lei.
Cum a crescut bugetul pentru partide
Sumele alocate de la buget pentru partidele politice au crescut de 18 ori, comparativ cu anul 2016. Majorările au fost posibile pentru că parlamentarii au modificat legislația în interesul propriilor partide.
În total, bugetul pentru subvenționarea partidelor este de 270 de milioane lei în 2019. În 2016, partidele au primit 14,5 milioane lei, în 2017 au primit 32 de milioane lei, iar în 2018 – 170 de milioane lei.
Până în 2017, în funcţie de scorul obţinut la alegerile locale şi parlamentare, partidele primeau o sumă cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din „veniturile prevăzute în bugetul de stat“. Astfel, în 2016, partidele politice au primit o subvenție totală de 14,5 milioane de lei (adică 0,013% din veniturile bugetare ale acelui an). În 2017, toate formaţiunile politice care au trecut pragul electoral au primit împreună 32 milioane de lei (adică 0,03% din veniturile bugetare ale acelui an).
Ulterior, însă, politicienii au ajuns la concluzia că legislația în vigoare le îngrădește mișcările. În luna noiembrie 2017, în Comisia Juridică a Senatului, senatorul PSD Marian Pavel a propus ca procentul destinat partidelor să nu se mai calculeze din veniturile prevăzute la bugetul de stat, ci din Produsul Intern Brut (PIB). Or, PIB este mai mare comparativ cu veniturile bugetului de stat. Să luăm drept reper anul 2018, când a început să se aplice noua lege. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB.
Amendamentul propus de Marian Pavel a fost adoptat de plenul Senatului, iar la Camera Deputaţilor, forul decizional, PNL a votat pentru, alături de PSD şi ALDE. Singurul partid care a votat împotrivă a fost USR. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare pe 18 ianuarie 2018. Astfel, anul trecut, potrivit noului mod de calcul, partidele au primit 170 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât în 2017. În 2018 PSD a obținut o subvenție de 96,8 milioane de lei, din cele 170 de milioane acordate tuturor partidelor parlamentare, iar PNL- peste 44 milioane de lei. USR a primit 13 milioane de lei, ALDE – 9,68 milioane de lei, PMP – 6,3 milioane de lei.
În bugetul pe anul 2019, pe baza unei estimări-record a PIB-ului, Guvernul a prevăzut pentru partide aproape 400 milioane de lei. Suma a fost prevăzută de bugetul elaborat de Darius Vâlcov, cu aprobarea lui Liviu Dragnea. Ulterior, Comisiile de buget ale Parlamentului au adoptat, un amendament inițiat de Liviu Dragnea, prin care bugetul pentru partide a fost redus la 270 de milioane lei.
Suspiciuni privind cheltuirea banilor
Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a fost pus sub urmărire penală de către procurorii anticorupție. El este acuzat de delapidare și folosire a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
Potrivit procurorilor, Drăghici, care gestionează fondurile și bunurile PSD, „și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil”. DNA îl suspectează pe Drăghici că a decis să cumpere o clădire în valoare de peste 500.000 euro, pe care să o plătească, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
