La sfârșitul lunii decembrie 2018, președintele Klaus Iohannis a emis o decizie controversată, prin care a șocat lumea politică românească și a bulversat comunitatea instituțiilor din domeniul securității naționale. În mod unilateral, fără un aviz pozitiv din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, șeful statului a decis prelungirea cu un an a mandatului actualului șef al Statului Major al Apărării, generalul Nicolae – Ionel Ciucă.
Președintele Iohannis și-a anunțat această decizie în după-amiaza zilei de vineri, 28 decembrie, imediat după încheierea ultimei ședințe a CSAT din anul 2018, ședință care fusese convocată tocmai cu scopul de a decide un nou șef al Statului Major al Apărării (SMAp).
Conform Legii 346 / 2006 care reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, șeful SMAp (fostul Stat Major General) este militarul cu cel mai mare rang din Armata Română. Această instituție este, ca în orice țară democratică, sub control civil, dar șeful SMAp este comandantul militar al Armatei Române. Mandatul șefului SMAp are durata de patru ani, dar poate fi prelungit cu până la un an. Generalul Nicolae Ciucă fusese numit în funcția de șef al Statului Major General (actualul SMAp) la data de 1 ianuarie 2015, tot de președintele Iohannis. Cei patru ani de mandat ai generalului Ciucă în fruntea SMAp expirau, astfel, la data de 31 decembrie 2018.
“Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”, precizează Legea 346. Pe de altă parte, conform Constituției României, deciziile luate de șeful statului cu impact asupra apărării naționale trebuie să fie contrasemnate de către primul-ministru.
Totuși, în cazul generalului Ciucă, nu a existat, din partea ministrului Apărării, nicio propunere de prelungire a mandatului de șef al SMAp și niciun aviz pentru această prelungire de mandat – nici din partea premierului, nici din partea CSAT. Dimpotrivă, în ședința CSAT din 28 decembrie, ministrul Apărării, Gabriel Leș, propusese un nou șef al SMAp, în locul generalului Ciucă. Ofițerul propus de ministrul Apărării pentru funcția de șef al SMAp era generalul Dumitru Scarlat, care deține, în prezent, funcția de reprezentant militar al României la NATO şi UE. Din punct de vedere formal, în funcția de șef al SMAp poate fi numit un locțiitor al șefului SMAp sau șeful uneia dintre cele trei categorii de forțe ale Armatei Române. În acest context, potrivit unor surse neoficiale, ministrul Apărării, Gabriel Leș, formulase, înainte de ședința CSAT din 28 decembrie, și o propunere de numire a generalului Scarlat (provenit din Forțele Terestre) la comanda Statului Major al Forțelor Terestre, pentru a respecta ad-litteram algoritmul de numire a unui nou șef al SMAp. Dar în mod suspect, includerea acestei propuneri a ministrului Apărării pe agenda CSAT ar fi fost intenționat amânată de către președintele Klaus Iohannis.
Atât generalul Ciucă – păstrat de președintele Iohannis în fruntea SMAp – cât și generalul Scarlat – respins de șeful statului pentru această funcție – au o imagine foarte bună atât în rândurile militarilor români, cât și în fața oficialilor străini. Dar în momentul în care generalul Ciucă este menținut nelegal în fruntea SMAp, iar generalul Scarlat pare să fie în dizgrația șefului statului, atât Scarlat cât și Ciucă se văd cu autoritatea șubrezită atât în rândurile militarilor români, cât și în ochii aliaților și partenerilor din NATO și din Uniunea Europeană.
Adrian Severin: „O decizie neconstituțională”
Analistul politic Adrian Severin, fost președinte al OSCE, a explicat, pentru „România liberă“, care poate fi impactul deciziei lui Klaus Iohannis cu privire la prelungirea mandatului generalului Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Apărării.
“Este o decizie neconstituțională, fără niciun fel de îndoială. Domnul Iohannis spune tot timpul că respectă Constituția, dar el respectă probabil o Constituție proprie, nu pe aceea a României. Prin această decizie a șefului statului, lupta politică din România implică Armata Română, într-un moment în care suntem deja într-un război hibrid internațional și am putea fi implicați într-un război convențional, cum este cel din Ucraina”, subliniază Adrian Severin. Potrivit acestuia, „dincolo de legalitate, în Armată se pune problema autorității asupra cadrelor militare. A pune Armata Română sub comanda unui șef nelegitim este o amenințare atât pentru securitatea României, cât și pentru aceea a aliaților din NATO”.
Adrian Severin subliniază că, în România, șeful statului are doar o autoritate simbolică, în timp ce autoritatea executivă le revine premierului și membrilor Guvernului, astfel că, dacă generalul Ciucă rămâne în funcția de șef al SMAp, el va fi susținut doar de șeful statului, nu va putea coopera cu ministrul Apărării și va fi lipsit de autoritate efectivă. Adrian Severin consideră că situația de criză din interiorul Armatei Române se poate rezolva într-un singur mod: “Generalul Ciucă trebuie să facă dovada patriotismului său și a onoarei sale de militar, dându-și demisia din această funcție pe care acum o deține în mod nelegal. Dânsul știe precis că nu are dreptul la acest mandat. Altfel, va rămâne în istorie cu responsabilitatea că a acceptat un mandat neconstituțional, iar peste un an, când acest mandat va înceta, ar putea ajunge chiar în fața Parchetului Militar”.
