Alegerile pentru posturile de primari se vor desfășura într-un singur tur de scrutin după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins o contestație la legea electorală. Spre deosebire de 2012, președinții consiliilor județene nu vor mai fi aleși de electorat ci de către consilierii județeni. Alegerile într-un tur avantajează în primul rând PSD, ajută parțial PNL și blochează ascensiunea partidelor noi. În aceste condiții, primarul nu va fi în totalitate reprezentativ iar competiția nu va provoca la fel de multe surprize ca în trecut.
Citește aici cine sunt candidații care vor să îți conducă orașul
Pe ce se bazează aceste estimări? Legea îi avantajează pe primarii în funcție, care beneficiază de notorietate și blochează alianțele în turul doi, care duceau, în unele cazuri, la debarcarea edililor în funcție. În plus, ei pot câștiga chiar dacă obțin mai puțin de 50% din voturile alegătorilor, este suficient să obțină primul loc. PSD are, în prezent, cei mai mulți primari în funcție, peste 1.600, din care 436 sunt racolați de la alte partide, majoritatea de la PNL sau fostul PDL, pe baza unei ordonanțe a Guvernului (OUG 55/2014) care a permis traseismul aleșilor locali fără ca ei să își piardă mandatul. Noul PNL, rezultat din fuziunea PNL și PDL, are în jur de 1.200 de primari. Ordonanța de urgență care a permis traseismul a fost declarată neconstituțională de CCR, dar majoritatea PSD-UNPR-ALDE a refuzat să voteze pierderea mandatelor de către traseiști. Acum aceștia vor participa la alegeri și au prima șansă.
80%, rată de realegere?
Astfel, potrivit unui studiu prezentat de președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, în cazul desfășurării alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, probabilitatea ca primarul aflat în funcție să fie reales este de 80%. În acest fel, legea avantajează PSD în primul rând, PNL într-o mai mică măsură și UDMR în zonele cu electorat de etnie maghiară. În schimb, vor fi devantajate partidele mai mici, gen PMP, USB sau M10.
„Un front rece cu 552 de primari migratori, ilegali, menținuți în funcți printr-o decizie neconstituțională (OUG 55/2014) traversează România. Aceștia au la dispoziție resurse de partid, bani de la centru și o poziție dominantă, care le conferă șanse mari de a câștiga alegerile”, menționează Expert Forum, într-un material dedicat alegerilor locale.
Avantajul numărului de primari se suprapune peste avantajul clasic al PSD, partid care are structurile cele mai puternice în teritoriu. În aceste condiții, campania electorală s-a dovedit destul de apatică. Favoriți ai alegerilor, social-democrații nu au părut foarte dornici să se agite în campanie. De cealaltă parte a baricadei, partidele care se declară anti-PSD nu au reușit să își unească forțele. PNL și PMP, la care se adaugă USB în Capitală, sprijină candidați separați, disipând voturile dreptei. De asemenea, ALDE încearcă să ia voturi tot din zona electoratului de dreapta, chiar dacă partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu este aliat cu PSD.
Corupții, populari în sondaje
Potrivit Expert Forum, 111 primari au probleme cu DNA, iar 347 cu ANI. O treime din președinții de consilii județene au probleme legate de corupție sau abuz în serviciu. Mulți dintre așa-numiții baroni locali nu mai candidează pentru un nou mandat, majoritatea ca urmare a acțiunilor DNA. Îi putem menționa, la capitolul retrageri spectaculoase, printre alții pe Radu Mazăre (Constanța), Gheorghe Nichita (Iași), Gheorghe Ștefan (Piatra Neamț), Sorin Oprescu (București), Neculai Onțanu (sector 2), Constantin Boșcodeală (Buzău), Iulian Bădescu (Ploiești).
Cu toate acestea, nu toți aleșii locali cu probleme penale au renunțat la politică. Primarul din Pitești, Tudor Pendiuc, inculpat într-un dosar de corupție, cere din nou votul, după ce conduce localitatea de 24 de ani. Și Marian Vanghelie (sectorul 5) vrea un nou mandat de edil și la fel procedează Lia Olguța Vasilescu (Craiova) sau Romeo Stavarache (Bacău). Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș și-a făcut campanie din spatele gratiilor, Dorin Florea (Târgu Mureș) este susținut de mai multe partide, Mircia Muntean (Deva) vrea să revină în fruntea primăriei. De remarcat, că, potrivit sondajelor de opinie, mulți dintre primarii acuzați de corupție au șanse mari de a fi realeși.
Legea, schimbată de calcule politice
Vechea lege electorală din România, în vigoare până în 2011, prevedea că este declarat primar, după primul tur, candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu întrunea această majoritate, se organiza un tur doi între primii doi candidați. Se organiza, de asemenea, turul doi în cazurile de balotaj. În acest fel, niciun edil nu putea ajunge în fruntea unei localități fără a obține în turul întâ sau în turul doi peste 50% plus din voturile celor care participau la alegeri – la fel cum se întâmplă cu președintele României. Acest sistem permitea alegerea unor primari cu adevărat reprezentativi.
Prevederea potrivit căreia primarii vor fi aleși într-un singur tur a fost introdusă în 2011 de majoritatea parlamentară din jurul PDL. La vremea respectivă, PDL era izolat pe scena politică, după o serie de măsuri nepopulare, și se temea că electoratul va fi mobilizat de alianțe anti-PDL. Potrivit legii din 2011, este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate iar turul doi se organizează doar în cazurile de balotaj. Liberalii au criticat legea dar nu s-a adresat Curții Constituționale, pentru că a urmat formarea USL, alianță care avea 60% din voturi în sondaje, ceea ce le-a eliminat temerile de nautră electorală.
Anul trecut, la votarea legii electorale, PSD a impus menținerea alegerii primarilor într-un tur, pentru a împiedica alianțele dintre PNL, PMP sau M10 în turul doi. Liberalii au propus alegeri în două tururi. Totuși, la vremea respectivă, PNL nu a contestat legea CCR (pentru că proiectul era sprijinit și de primarii PNL), adresându-se tribunalului abia după un an de zile, cu o cerere care nu a fost considerată suficient de argumentată pentru a fi trimisă la Curtea Constituțională. CCR a analizat subiectul, dar a respins o contestație depusă de jurnalistul Liviu Avram, pe care, însă, nu a analizat-o pe fond.
