Peste 50 de primari din cele 87 de localităţi din zona Munţilor Apuseni şi trei dintre liderii de consilii judeţene de aici au lansat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Moţii Ţara de Piatră“. Reuniţi la Zlatna, edilii de aici vor să acceseze fonduri, prin noua lege a muntelui, propunându-şi să salveze astfel zona.
Pentru majoritatea primarilor și reprezentanților de consilii județene prezenți, pașii de urmat sunt foarte clari.
„O să fie un consiliu director din cinci oameni că altfel e foarte greu să îi aduni. Că sunt totuşi nişte distanţe. Toată suprafaţa asta este 14 la sută din suprafaţa de munte a României sau 8 la sută din întreaga suprafaţă a României. Şi sper să creăm acea linie Regio ITI. Asta este ideea, asta este linia de finanţare pe care trebuie să o aducem pentru zona Munţilor Apuseni. Lucrurile acestea se pot. Noi am vorbit la nivel de Uniune Europeană, la nivel de Bancă Mondială, eu – ca membru în Comitetul Regiunilor. Mă bat cu ideea asta de câţiva ani, nu e numai de acum. E greu să ne adunăm primarii din cinci judeţe, dar nu imposibil. Uite că astăzi am reuşit. Trebuie să scriem rapid rezoluţia pe care să o trimitem ministrului de Finanţe. Pentru că degeaba dai Legea Muntelui. Spui că acolo dai 1 miliard de euro pentru zona de munte dacă nu-i dai. Dar o presiune făcută de 80 şi ceva de primari, cinci preşedinţi de consilii judeţene, cred că înseamnă ceva pentru oricine ar fi ministru“, a declarat gazda evenimentului și cel care a inițiat această asociație, primarul din Zlatna, Silviu Ponoran (foto).
„Construcţiile pe care le-am discutat astăzi, pentru că vorbim de două, atât de legea zonelor montane, care sperăm ca în acest an să aibă atât norme metodologice, cât şi finanţare bugetară, mi se pare un lucru fezabil, un lucru care poate să aducă plusvaloare zonei Munţilor Apuseni, cât şi de această asociaţie de dezvoltare intercomunitară care trebuie să se transforme în Investiţii Teritoriale Integrate. Aşa cum avem ITI Delta Dunării, să avem ITI zona Munţilor Apuseni care poate să aibă o finanţare specială. Şi când mă refer specială, mă refer ca din fiecare program operaţional o sumă de bani să fie alocată pentru investiţiile din această zonă. Delta Dunării are 1,2 miliarde de euro. Cea mai mare finanţare pentru un ITI din Uniunea Europeană, dar poate să fie o sumă consistentă. Pot să facă propuneri pentru ghidurile specifice, astfel încât să poată să acceseze fonduri. Şi, de asemenea, toate investiţiile pe care le consideră prioritare să le prindă în strategia de dezvoltare. Şi pe baza strategiei de dezvoltare să poată să fie finanţat. Mi se par fezabile ambele problematici, atât legea zonelor montane, cât şi înfiinţarea asociaţiei de dezvoltare intercomunitară a celor cinci judeţe care au UAT-uri în Munţii Apuseni. Înseamnă adoptarea a 87 de hotărâri de Consiliu Local pentru înfiinţarea acestei asociaţii şi a celor cinci consilii judeţene care şi ele trebuie să facă parte din această asociaţie şi fiecare să-şi pună în strategia care va fi construită investiţiile prioritare pe care le au. Atât din domeniul public, cât şi din zona privată“, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreşedintele Consiliului Județean Hunedoara. De altfel, delegația edililor din Hunedoara a fost cea mai numeroasă, alături de cea din județul Alba.
Toți reprezentanții administrațiilor publice locale din această zonă – a Munților Apuseni – susțin că o astfel de asociație este prioritară. Salvarea Apusenilor se poate face doar astfel.
„Este obligatorie această alianţă. Trebuie să existe. Este o zonă pe care nu mulţi o înţeleg. Şi nu înţeleg toţi modul cum se poate dezvolta o zonă montană. Din fericire, noi avem specialişti în acest domeniu şi în tot ce înseamnă să scrie proiecte pentru dezvoltarea unei astfel de zone. Mă bucur că primarii ştiu că altfel nu pot să se dezvolte. Eu sunt convins că va exista această Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară şi că proiectele care vor fi gândite şi care vor ajunge în practică, ca urmare a acestui mod de lucru, să dezvolte zona Munţilor Apuseni pentru că este mare nevoie. Sunt convins că alături de Guvernul României, împreună cu această asociaţie şi cu fonduri europene, această zonă a României se va opri de la depopulare“, a declarat Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba.
„Ca orice asociere, mi se pare interesantă pentru că e o posibilitate de a uni mai mulţi actori mici într-o construcţie serioasă care are mai multe şanse de a accesa fonduri europene. Şi în ultimii ani constatăm că fondurile europene reprezintă o alternativă serioasă pentru fondurile de la Guvernul României şi se obţin mult mai uşor. Eu cred că această construcţie are sorţi de izbândă. Dacă ne gândim că această asociaţie îşi propune să reprezinte micii producători din zona montană, cred că e un sector care n-a fost valorificat până acum şi e momentul ca toate autorităţile – şi de la nivel local, şi de la nivel naţional – să-şi îndrepte privirea spre această categorie defavorizată care, iată, se încăpăţânează să rămână aici pe loc, în condiţii foarte grele, într-o sărăcie evidentă faţă de celelalte zone. Şi cred că e de datoria noastră, a celor care îi reprezentăm pe cetăţeni, să facem tot ce depinde de noi să ridicăm şi aici nivelul de trai. Important e dacă această construcţie va avea susţinere la nivel naţional şi apoi va trebui să ne organizăm să accesăm fonduri europene direct de la Bruxelles“, a spus Iustin Cionca, preşedinte CJ Arad.
„Această zonă este, după cum se ştie, cu un potenţial turistic deosebit, o zonă cu un potenţial uman, o zonă cu foarte multe resurse materiale şi este firesc să valorificăm superior toate aceste resurse pentru a creşte nivelul de trai al oamenilor din ţinutul Munţilor Apuseni. Rămâne să stabilim în mod concret scopul, obiectivele, căile de acţiune şi să ne ducem într-un mod unitar la Guvernul României şi să încercăm să accesăm fondurile de care aceşti munţi au nevoie”, a precizat și Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.
