Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

2018, un an plin de scandaluri politice

Anul 2018 a fost marcat de conflicte: tensiuni între Liviu Dragnea și Klaus Iohannis, divergențe între PSD și o parte a opiniei publice, scandaluri în interiorul PSD, neînțelegeri între autoritățile de la București și cele europene.

Share

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

Actualizat: 28.12.2018 - 15:15

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a început anul 2018 în forță, obținând demisia premierului Mihai Tudose, cu care intrase în conflict. A fost al doilea premier PSD debarcat chiar de social-democrați, după Sorin Grindeanu în vara anului 2017. Dacă în cazul lui Grindeanu a fost necesară o moțiune de cenzură, Mihai Tudose și-a dat demisia din postul de premier după ce a constatat că Liviu Dragnea are majoritate în Comitetul Executiv Național al PSD. În locul lui Tudose, Dragnea a promovat-o premier pe Viorica Dăncilă, o apropiată a sa, în acel moment europarlamentar. La congresul PSD din martie, Liviu Dragnea și-a consolidat controlul asupra partidului. Premierul Viorica Dăncilă a devenit președinte executiv al PSD, în locul lui Niculae Bădălău, care îl sprijinise pe Mihai Tudose.  În zona justiției, social-democrații au continuat ofensiva împotriva a ceea ce ei numesc „statul paralel“. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kövesi. Președintele Klaus Iohannis a refuzat să semneze decizia de revocare, afirmând că este mulțumit de activitatea șefei DNA. Ulterior, însă, Curtea Constituțională (CCR) a decis că președintele Klaus Ioahnnis trebuie să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

În paralel, social-democrații au continuat demersurile de modificare a legilor Justiției. Majoritatea PSD-ALDE-UDMR a funcționat ca unsă, aprobând modificările. Problemele au apărut însă la Curtea Constituțională (CCR), unde legile au fost contestate de mai multe ori. De fiecare dată, judecătorii CCR au identificat articole cu probleme, iar actele normative s-au întors în Parlament.

 

Cum a gestionat PSD protestele

Pentru Codul Penal s-a organizat chiar o sesiune extraordinară în vară, iar proiectul a generat o serie de controverse, în special după schimbarea definiției abuzului în serviciu.

Modificările legilor Justiției au provocat atât dispute politice, cât și confruntări în stradă. Zeci de mii de oameni au venit pe 10 august la București, la mitingul Diasporei. Majoritatea protestatarilor au fost pașnici, dar au apărut grupuri de huligani care au atacat forțele de ordine. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene și au intervenit în forță pentru evacuarea pieței. La începutul sesiunii de toamnă, Opoziția a depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, dar acțiunea a fost respinsă de PSD și ALDE.

Evenimentele din 10 august au avut repercusiuni și în interiorul PSD. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a început să-l atace pe Liviu Dragnea. La început, reproșurile au vizat sprijinul necondiționat pentru păstrarea în funcție a ministrului de Interne, Carmen Dan. Ulterior, Firea i-a reproșat lui Dragnea modul autoritar în care conduce partidul și faptul că ar fi pus Guvernul să îi saboteze proiectele de la Primăria Capitalei.

În timp, și alți lideri PSD și-au exprimat nemulțumirea față de Liviu Dragnea – Paul Stănescu, Adrian Țuțuianu sau Marian Neacșu. Cu toate acestea, de fiecare dată când s-a ajuns la vot în conducerea PSD, Liviu Dragnea a avut câștig de cauză.

Însă certurile din PSD au avut ca efect plecarea unor parlamentari social-democrați la partidul fostului premier Victor Ponta. Majoritatea din Camera Deputaților a ajuns să depindă de UDMR.

 

Scandalurile din politica externă

Anul 2018 a marcat și apariția unor tensiuni între autoritățile de la București și oficialii europeni. Pe 13 noiembrie, Parlamentul European a aprobat o rezoluție critică privind situația statului de drept din România. Au fost 473 voturi „pentru“, 151 „împotrivă“ și 40 de abțineri. Textul semnalează îngrijorarea instituţiei UE referitoare la modificarea legislaţiei penale şi judiciare din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. Guvernul de la București a fost criticat și în raportul MCV adoptat de Comisia Europeană.  Liderul PSD, Liviu Dragnea, a încercat să joace un rol important și în domeniul politicii externe. Liviu Dragnea a anunțat că Guvernul Dăncilă are pe rol un memorandum privind mutarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Cum înființarea ambasadelor este, potrivit Constituției, atributul șefului statului, social-democrații au intrat în conflict cu președintele Klaus Iohannis. În cele din urmă, scandalul nu a avut finalitate. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a evitat să prezinte în Guvern memorandumul privind mutarea ambasadei.

 

Două moțiuni eșuate

De cealaltă parte a baricadei, Opoziția a depus în 2018 două moțiuni de cenzură, ambele respinse de Parlament. Prima moțiune a fost respinsă pe 28 iunie, când a întrunit doar 166 de voturi din cele necesare. A doua, cea din 20 decembrie, a întrunit doar 161 de voturi, cu 5 mai puține comparativ cu cea din vară. De fiecare dată scenariul a fost același. Moțiunea a fost inițiată de PNL, cu sprijinul USR și PMP. UDMR a mimat negocierile cu Opoziția, dar în ambele cazuri parlamentarii Uniunii nu au votat.  

 

Referendum. Bătălia politică a umbrit dezbaterile

Disputele politice au umbrit și Referendumul privind familia tradițională. Doar 21% dintre alegători s-au prezentat la scrutinul pentru modificarea Constituției în sensul definirii familiei ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Pragul de 30% nu a fost atins și referendumul nu a fost validat, chiar dacă 91% dintre cei care s-au prezentat au votat în favoarea modificării Constituției. Lipsa de popularitate a lui Liviu Dragnea, susținător deschis al familiei tradiționale, a afectat și rezultatul referendumului.

 

Iohannis, în război cu PSD

Președintele Klaus Iohannis a început anul afișând o atitudine de înțelegere față de PSD. Iohannis a acceptat-o, fără ezitare, pe Viorica Dăncilă pentru postul de premier. „Am decis să dau PSD încă o șansă și să desemnez persoana propusă de ei, pe Viorica Dăncilă“, a fost declarația șefului statului, care i-a deranjat pe susținătorii săi. Pe parcursul anului, însă, amputarea atribuțiilor prezidențiale prin diferite legi votate de PSD l-a determinat pe șeful statului să iasă din letargie. În prima fază, el a încercat să se folosească de neînțelegerile din PSD. Astfel, el l-a propus pentru șefia SIE pe Gabriel Vlase, membru PSD, însă din tabăra lui Mihai Tudose, nu a lui Liviu Dragnea. Cum Liviu Dragnea ceruse șefia SIE pentru PSD, social-democrații nu au avut încotro și au trebuit să accepte propunerea. Spre sfârșitul anului, Klaus Iohannis a devenit din ce în ce mai dur în relația cu PSD, refuzând unele propuneri pentru ministere venite din partea social-democraților. Iohannis a criticat în special afirmațiile lui Liviu Dragnea prin care îi cerea Vioricăi Dăncilă să rezolve problema amnistiei și grațierii. În cele din urmă, președintele chiar a participat la ședința de guvern din 20 decembrie, pentru a se opune ordonanței privind „taxa pe lăcomie“. „Nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul. Colaborarea mea cu PSD a atins un minim istoric“, a afirmat Klaus Iohannis la o întâlnire informală cu presa. Guvernul însă a organizat a doua zi o ședință în care a aprobat ordonanța, în absența președintelui, care nu a mai participat și la această ședință. Lângă Viorica Dăncilă a fost pus un scaun, care a rămas gol, unde era numele președintelui Iohannis.

 

Comentarii

loading...