Uimitoare, pentru că sunt printre puținele măsuri pro-România din perioada care s-a scurs de la evenimentele din 1989 și oricum singurele în mod net cu acest caracter de la revenirea la guvernare a PSD în 2012. Să fie clar: au mai existat, în ambele perioade menționate, măsuri cu o asemenea alură, dar toate au avut o tentă defensivă. Așa a fost cazul genialei măsuri luate de președintele Iliescu de a transfera, contra costuri derizorii, apartamentele construite pe vremea lui Ceaușescu locatarilor acestora, ceea ce, în perspectiva teribilelor scumpiri impuse de capitalul străin utilităților publice preluate, a permis românilor, pentru vreo 20-25 de ani, să trăiască mai puțin rău decât le permiteau salariile lor, cele mai mici din Europa, prin transformarea lor în proprietari și menținerea scăzută a impozitelor pe proprietățile locative. Așa a fost și cazul majorărilor de salarii (în sectorul de stat și pe ansamblu prin salariul minim), decise de guvernările PSD pe vremea lui Dragnea, dar făcute comestibile pentru capitalul străin, care între timp preluase cu totul România, prin costisitoare și complet nejustificate cadouri acordate acestuia (relaxări fiscale și mutarea contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului). Ultimele măsuri însă vizează direct și fără nuanțări țintele urmărite.
Companiile vizate și, bineînțeles, menestrelii lor s-au repezit să pună flașneta dogită că noile măsuri sunt îndreptate împotriva capitalului străin și să-l răstignească – a nu știu câta oară! – pe Dragnea pentru o asemenea „lèse-majesté”. Inexact! Vizat nu este capitalul străin, ci abuzul de monopol. Este cumva afectat capitalul străin atotdominant în domenii de forță precum construcțiile auto, componente auto, IT, retail sau consultanță? Nu! Se poate lesne observa că este vorba doar de domenii unde nu există concurență și unde reglementarea trebuie să oprească abuzul de poziție dominantă care poate rezulta tocmai din absența concurenței și utilizarea monopolului deținut în fața unor consumatori fără opțiuni. Că onor capitalul străin a ales să preia cu prioritate aceste domenii și să apeleze mai mult decât deșucheat la abuzul pe care îl permite tocmai monopolul din respectivele domenii nu sunt de vină nici România, nici Dragnea! „Vinovatul de serviciu” Dragnea este într-adevăr de vină, dar nu pentru că a inițiat și adoptat aceste măsuri, ci pentru că nu le-a luat mai demult!
Privind retrospectiv, capitalul străin a forțat, de la începutul începuturilor, preluarea acestor domenii, tocmai pentru a putea abuza, în interes propriu, de monopolul care exista în respectivele domenii. Preluarea resurselor de petrol și gaze a fost condiționalitate în admiterea în UE, preluarea distribuțiilor de energie a condiționat acordarea statutului de economie de piață funcțională, iar de preluarea sistemului bancar a depins accesul României pe piețele financiare. De altfel, să nu ne mai ascundem după deget: preluarea de către capitalul străin a acestor sectoare, ceea ce echivalează cu controlul asupra rulajului banului în economie, înseamnă transformarea unei țări într-o colonie, ceea ce s-a vizat de fapt și s-a realizat în cazul României! Este posibil ca băncile străine din România – căci cele românești nici nu prea sunt! – să realizeze profituri de câteva ori mai mari decât aceleași bănci la ele acasă în condițiile în care aici au relații cu clienți mult mai săraci decât în țările de origine? Este posibil: prin abuz de monopol, compensând depozitele cu dobânzi derizorii și impunând dobânzi exorbitante la credite. Este posibil, dar inadmisibil! Este posibil ca statul român să nu încaseze măcar ceva cât de cât de pe urma găzduirii unor giganți telecom care fac aici profituri uriașe și constante? Este posibil, dar inadmisibil! Este posibil ca românii să nu se aleagă mai cu nimic de pe urma gazelor naturale cu care i-a blagoslovit Dumnezeu, peste jumătate din ei continuând să se încălzească cu lemne, în timp ce se pregătesc conducte pentru exportarea acestor gaze, nemaivorbind de sumele derizorii pe care le încasează statul român ca redevențe? Este posibil prin abuz de monopol. Dar este inadmisibil! Este posibil ca, după preluarea monopolului din distribuțiile de energie și în general din utilități publice de către companii străine, prețurile atât la gaze, cât și la electricitate sau apă să se fi dublat sau chiar triplat, în timp ce serviciile s-au înrăutățit, și nu îmbunătățit, iar branșamentele, trecute în regim privat, să fi devenit prohibitive prin tarifele impuse? România se află în frunte la întreruperile de curent electric în UE, ca și la accidentele în alimentarea cu gaze naturale. Este posibil prin abuz de monopol, respectiv prin impunerea unor prețuri mărite, fără îmbunătățirea serviciilor, niciuna din companiile străine preluatoare de utilități nefăcând măcar investițiile de întreținere la care se angajase cu prilejul privatizării! Este posibil după cum se vede, dar este inadmisibil!
Că va urma o urgie asupra românilor, declanșată de mult stimatul și iubitul capital străin, asta este sigur. Colonialismul nu tolerează ieșiri din front. Motivația replicii nu va fi cumva faptul în sine că măsurile îi vor afecta profiturile obținute! Ci obligația pe care și-o arogă de a penaliza crunt îndrăzneala sclavului de a ridica mâna împotriva stăpânului! Amenințările că-și ia catrafusele și pleacă sunt povești pentru fraieri! N-ar fi rău, că așa am mai respira și noi ușurați, dar dulăii nu pleacă de la măcelărie! Lamentările că măsurile introduc haos și incertitudini în piață sunt baliverne! În care piață? Ce, asta-i piață?! „Piața” telecom este guvernată de trei jucători mari și lați! „Piața” distribuției de gaze de doi mari și lați! „Piața” distribuției de energie electrică de trei-patru mari și lați! „Piața” distribuției de carburanți de patru mari și lați! „Piața” bancară de câteva grupuri mari și late, mai înfrățite între ele decât gemenii! Vai, am uitat să precizăm că în toate cazurile – de la companii telecom și distribuțiile de gaze și electricitate la benzinari și bănci – este vorba de jucători străini!
Încercarea de recuperare a efectelor măsurilor pe seama consumatorilor – căci asta va fi replica! – este de natură să genereze capitalului străin în ansamblu din România dureri de cap pe care le au până și cei mai versați stăpâni de sclavi. Capitalul străin a ajuns în România nu numai la o matrice colonială de exploatare a țării, dar și la o anumită optimizare a acestei matrice, respectiv la o maximizare a profiturilor cu cheltuieli de lucru și investiționale minime! Măsurile adoptate de coaliția PSD-ALDE strică ploile, în sensul că ori capitalul străin se mulțumește cu mai puțin ori trebuie să acutizeze exploatarea directă a oamenilor de rând pentru a menține aceeași rată de optimizare a matricei coloniale. Și aceasta pune problema abandonării măștii de țară suverană a României și oficializarea statutului ei de colonie (despre aceasta săptămâna viitoare).
