La câteva mii de kilometri de Snagov, fetele din barca de dublu vâsle, Simona Radiș și Ancuța Bodnar, au câștigat medalia de aur și au reușit să stabilească cel mai bun timp olimpic. La scurt timp după performanța lor, băieții din barca de patru rame – Mihăiță Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari – au cucerit argintul olimpic.
Canotajul românesc, condus de inegalabila Elisabeta Lipă, multiplă medaliată olimpică și mondială, pare că și-a revenit.
Șmenul imobiliar de la Snagov
Așa cum bine remarca ziaristul Cătălin Tolontan, Simona și Ancuța de abia se nășteau când Lipă urca pe cea mai înaltă treaptă, împreună cu alte opt colege la Sidney. De când a preluat conducerea federației de canotaj, a șlefuit aurul olimpic în mii de ore de muncă. Medaliile de acum nu au apărut din senin. O muncă titanică, necunoscută unui parașutat în PNL, cu mari pretenții de a fi urmașul brătienilor.
Cu această ocazie, poate află și Florin Cîțu despre ce urmărește mafia imobiliară la Snagov. Niște șmecheri de terenuri au pus ochii pe Baza Sportivă Nicolae Navasart, cunoscuta fabrică de campioni mondiali la canotaj şi kaiac-canoe. Vor să procedeze cu un spaţiu de patrimoniu naţional, precum comuniştii cu regalul Yacht-club, leagănul sporturilor nautice bucureştene. Să-l pună la podea şi să-i vândă terenul vreunui rechin imobiliar!
În complexul sportiv s-au făcut pregătirile loturilor naţionale de kaiac-canoe, în anii ’70-‘80, câştigătoare a 38 de medalii olimpice.
Decedat în 1984, unul dintre cei mai mari antrenori sportivi români ai tuturor timpurilor, Nicolae Navasart, a fost incinerat, iar cenușa lui a fost împrăştiată, conform dorinței sale, pe apele lacului unde și-a petrecut o mare parte din viață. N-a vrut să se despartă de luciul apei botezătoare de mari campioni, nici după moarte.
Știe Cîțu cine a fost Navasart?
Cunoscută de sportivi drept Baza Veche sau Complexul Naţional Sportiv, locul din pădure a rămas în sufletul marilor campioni. Pe luciul Snagovului, Ivan Patzaikin a învăţat că poţi fi campion olimpic şi vâslind cu o pagaie ruptă.
Dacă ar fi ținut vreodată cu România, dacă și-ar fi înghițit sufletul, când amiralului flotei de aur i s-a rupt vâsla, dacă i-ar fi întins vreodată mâna Elisabetei Lipă, nu să i-o pupe, ci să i-o strângă bărbătește, ar fi înțeles că aurul olimpic nu e ca saltul politic, de nicăieri spre orbită.
În centrul de pregătire de la Snagov, „muncă de galeră. Antrenamente zilnice, renunţări“, mărturisea Ivan Patzaichin la 40 de ani de la prima medalie din Mexic. Născut în păpurișul Deltei, la Mila 23, în județul Tulcea, Ivan Patzaichin a scris capitole întregi în istoria sportului, al canoei, sport pe care l-a dominat timp de 20 de ani. Şapte medalii olimpice: patru de aur şi trei de argint, obţinute la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice şi 22 de medalii la Campionatele Mondiale, toate pregătite pe luciul de la Snagov, în mii şi mii de ore de muncă.
desen realizat de Ștefan Popa Popa’S
Clubul a fost leagănul aurului olimpic românesc. Loturile naţionalei de canotaj şi kaiac-canoe, câştigătoare a 500 de medalii la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene, se antrenau pe Snagov şi se recuperau în Complexul istoric din pădure.
Tunurile mari în Snagov au fost date în anii 2.000. În momentul de față nu mai sunt prea multe terenuri cu ieșire la lac. Singurul teren mare rămas în vizorul samsarilor imobiliari este Complexul Sportiv Nicolae Navasart. Lupta se dă pentru patru hectare de teren pe malul lacului Snagov, cu o valoare de piață de peste 4 milioane de euro.
Nume necunoscute pentru Raluca von Brukenthal, recent măritată online
De pe baza sportivă – Nicolae Navasart plecau deja încălziţi sportivii participanţi la celebrele Regate de la Snagov. Amintiri ce nu ţin de memoria rechinilor și nici a plevuștii din guvern, ce laudă criminalii poporului român.
Cu atât sunt mai mari medaliile canotorilor Simona Radiș, Ancuța Bodnar, Mihăiță Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari, cu cât nimeni din guvern nu-i cunoaște. Numele lor rămân memorabile doar pentru cei care știu că numai prin efort, dăruire și ambiție pot fi obținuți laurii învingătorilor.
Partea de cârpă a poporului român și-a găsit loc în partidele internaționaliste. Și-ar vinde și țințirimul unui dezvoltator imobiliar, numai ca să-și plătească o funcție.
Cât a trudit Florin Cîțu pentru a ajunge premier?
Într-o Românie normală, Simona Radiș, Ancuța Bodnar, Mihăiță Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari ar fi fost modele pentru noile generații. În lipsa principiilor, androginii se visează să se facă premieri. Își asigură de mici, spatele.
Vocile lumii
Elisabeta Lipă
Multiplă campioană olimpică
