Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Școala, laboratorul pentru experimente al Guvernului

Laurențiu Mușoiu 08.09.2020 - 01:28
Laurențiu Mușoiu

În prezent, măsurile prevăzute în ,,Ghidul pentru începerea anului școlar 2020-2021” sunt percepute de către profesori și elevi, adică actorii principali implicați în procesul de învățământ , ca un document confuz, ce prevede reguli puerile.

Share

În același timp,Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) poate elabora un nou plan de măsuri, diferite față de cele din ghiduri, în funcție de evoluția epidemiologică.

Inițial, recomandările INSP erau ca noul an școlar să înceapă cu un efectiv, de elevi, care să nu depășească un număr de cincisprezece copii în fiecare clasă, iar ora de curs să fie de treizeci de minute.

Aceste măsuri nu au fost probabil agreate de guvernanți, iar acum, s-a luat decizia ca ora de curs să fie de cincizeci de minute, iar pauza de cinci minute.

Din cele cincizeci de minute, cincisprezece minute vor fi rezervate pentru rezolvarea unor necesități ale elevilor, iar cinci minute vor fi rezervate pauzei, adică recreației.

În aceste condiții, ora de curs va fi tot de 30-35 min. cum au recomandat cei de la INSP.

Atunci, de ce nu s-au pus în aplicare, de la început măsurile propuse de INSP?

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, spunea, cu puțin timp în urmă, că reluarea, cursurilor la 14 sept, va depinde de nivelul evoluției epidemiologice din perioada de vară.

Acum, trebuia să fie făcută evaluarea și să se ia măsurile cuvenite.

Dacă se făcea o evaluare a perioadei de vară,se constata ușor că nivelul de infectare cu noul coronavirus, în România, este la un prag ridicat.

Zilnic, sunt raportate peste o mie două sute de infectări și peste patruzeci de decese.

Trebuie luat în considerare și numărul celor care se află în carantină sau izolare la domiciliu sau instituționalizată.

În aceste condiții, tot mai mulți părinți se tem să-și trimită copiii la școală, neavând încredere în ghidul lui Orban.

Unii părinți cer ca experimentele, dacă asta se dorește, să se facă pe copiii guvernanților, nu pe copiii lor.

Părinții elevilor au perceput că totul s-a lăsat pe seama primarilor și a directorilor de școli.

Un părinte spunea că ,, nu-i treaba primarului să hotărască dacă începe școala sau nu”.

Primarul trebuie să răspundă de localul școlii și să asigure condițiile optime pentru începerea cursurilor, iar directorul școlii nu are nicio atribuție în acest sens.

Confuzia este cu atât mai mare, iar panica produsă se amplifică la cote maxime atunci când părinții și copiii au aflat că la ora de Educție fizică, fiecare elev trebuie să aibă minge proprie, dar niciun elev nu va avea voie să atingă mingea cu mâna.

De râsul plânsului!

În concluzie, cea mai mare parte a părinților dorește continuarea, in actualul context social, învățării online.

 

Trimiteți cobaii în școli Pentru începutul anului școlar 2020 – 2021!

Singura problemă, percepută de părinți, ar fi asigurarea materialelor necesare desfășurării școlii online: telefoane de ultimă generație, tablete, laptop-uri, deskto-puri.

Cei mai mulți părinți consideră că activitatea desfășurată în perioada martie-iunie, a fost bună în condițiile în care nici profesorii, nici părinții și nici elevii nu s-au mai confruntat cu o astfel de situație.

Mulți părinți s-au declarat mulțumiți de colaborarea permanentă pe care au avut-o cu profesorii.

Și, totuși, noile tehnologii nu reprezintă o necunoscută pentru cadrele didactice.

În România, profesorii știu să predea online și să folosească computerul, proiectorul.

Profesorii, o dată la cinci ani, trebuie să efectueze un curs de perfecționare, de 90 de credite.

La aceste cursuri, printre diferite module de pregătire sau de perfecționare, se regăsește și modulul de IT.

Manualele sunt digitale, deci, la orele de curs, trebuie să folosești calculatorul, proiectorul etc.

Proiectarea materiei se realiza deja digital.

În aceste condiții, de ce apar atât de multe discuții despre problemele întâmpinate de profesori în predarea online?

Realitatea este cu totul alta.

În liceele pedagogice și în facultățile de profil, viitoarele cadre didactice sunt instruite să utilizeze mijloacele digitale în actul de predare și, de ani buni, se insistă tot mai mult pe acest aspect.

Marea problemă pentru școala online este infrastructura, iar, aici, intervine responsabilitatea autorităților centrale și locale.

Să nu uităm că dreptul la Educație este garantat de Constituția României.

În schimb autoritățile centrale și cele locale nu fac altceva, de foarte mulți ani, decât să se arate reciproc cu degetul.

Chiar recent am avut un exemplu elocvent în acest sens.

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, înceracă să se spele pe mâini de responsabilitatea asigurării dispozitivelor digitale pentru școala online, necesare elevilor, dând ca responsabilă pentru eșecul licitației pentru achiziționarea tabletelor directoarea Oficiului Național de Achiziții Centralizate (ONAC).

Este adevărat că și la ONAC, cum este situația în mai toate agențiilor, oficiilor și autorităților statului român, avem parte de incompetență.

Dar de la această incompetență nu face rabat nici conducerea Ministerului Educației și Cercetării.

 

Când vinovatul este în fața ta, dacă te uiți în oglindă

De ce nu menționează doamna ministru Anisie lentoarea cu care a fost întocmit caietul de sarcini pentru achiziționarea dispozitivelor digitale conectate la internet?

În plus, toată lumea este nerăbdătoare să afle care au indicatorii pe care i-a luat în considerare conducerea Ministerului Educației și Cercetării când a stabilit că sunt necesare doar 250.000 de tablete pentru elevi ce provin din medii defavorizate.

Cum s-a ajuns la această cifră, având în vedere că, an de an, sunt solicitate între 300.000 și 350.000 de pachete cu rechizite pentru școlarii din familii defavorizate?

Am spus acest lucru: logica conducerii ministerului de resort a stabilit că zeci de mii de elevi nu au bani de caiete și pixuri, dar au tablete și telefoane performante.

Dar, nu e panică, oricum, așa cum era evident, încă din momentul lansării licitației, nu vor fi livrate nici măcar 250.000 de tablete pentru elevii fără posibilități financiare.

În schimb, “Guvernul Meu” le-a mai pregătit o surpriză elevilor, părinților și cadrelor didactice: dacă tot nu aveți bani de tablete și alte dispozitive digitale, mai treceți pe listă și niște măști de protecție sanitară.

Înainte de a căuta responsabili în stânga și în dreapta, doamna ministru Anisie ar trebui să se uite în oglindă și să arate cu degetul principalul vinovat pentru compromiterea anului școlar 2020 – 2021.

La conferința de presă susținută alături de Nelu Tătaru, în care ni s-a spus nimic, un jurnalist a întrebat-o pe Monica Anisie dacă se gândește să-și dea demisia.

Aceasta a replicat că nu vede niciun motiv pentru a demisiona de la conducerea Învățământului.

Nu este însă primul lucru evident pe care Monica Anisie nu îl vede de când a fost instalată în fotoliul ocupat cândva de Spiru Haret.