Prin publicarea documentului în Monitorul Oficial al României se încheie o epocă de teroare, de arestări televizate, de fabricare de dosare, la comanda SRI, de abuzuri şi de nelegiuiri ale procurorilor. Vremea decapărilor la ordin s-a încheiat ieri. De-abia de acum se lansează profesia adevărată a procurorilor, eliberaţi de constrângeri şi de probe servite. Putem spune că munca acestor acuzatori ai statului, care, mă rog, ar trebui să fie şi apărători ai cetăţeanului împotriva abuzurilor statului, de-abia acum începe.
Procurorii cinstiţi şi oneşti pot răsufla uşuraţi. Nu mai trebuie să administreze probe neconcludente, să pună la dosar înregistrări prefabricate în laboratoarele secrete, vor avea libertatea de a face o muncă de investigaţie profesionistă.
Ce a fost a fost…
Perioada de conducere a Laurei Codruţa Kövesi va rămâne probabil cea mai neagră din istoria magistraturii, de la procurorii sovietici încoace. Pe atunci, ei au venit fie pe şenilele tancurilor sovietice, fie aleşi dintre brigadierii partidului. În epoca LCK, ei erau obedienţi sistemului. Celebrele protocoale cu SRI i-au înrobit şi i-au făcut dependenţi de hachiţele ofiţeraşilor care au dorit să conducă din umbră România. Softurile instituţiei, aflăm de-abia acum, nu erau validate tehnic.
Dacă în primul mandat, sub conducerea Monicăi Macovei, era purtată pe aripi, ca o eroină din filme, servită permanent de la Unitate, arvunită de fel de fel de ambasade, victorioasă în instanţele cu magistraţii purtători de epoleţi, ultima parte a celui de-al doilea mandat la DNA al Laurei Codruța Kövesi a fost marcată de achitări în serie. Dosarele subordonaţilor erau subţiri. A trebuit să iasă la lumină abuzurile unui procuror ca Portocală pentru ca lumea să înţeleagă modul de lucru al acestor magistraţi. Făceau rău la comanda Sistemului. Legau pe orice indezirabil. Cel mai grav, au influenţat alegeri, săltând în plină campanie electorală primari, parlamentari, consilieri, miniştri care, în final, şi-au dovedit nevinovăţia în instanţe după ani de nervi şi de tensiune. Unele dintre cele mai trâmbiţate nume încătuşate au scăpat de orice acuzație după dosare instrumentate de DNA. Imediat, contestatarii șefei DNA au spus că dosarele au fost făcute la comandă politică și nu conțin probe care să susțină acuzațiile. Strada urla: „Penalii!“. Regie şi scenariu, partitură completă. Muncă de laborator. De dezinsecţie socială.
Mai mult, Kövesi a fost acuzată de „spectacolul cătușelor“, prin purtarea suspecților prin fața camerelor de filmat pentru a-și crea imagine.
De-acum totul va fi altfel.
Securitatea nu va mai avea acces la dosare, dacă se votează Codurile de Procedură Penală şi Codul Penal în forma în care se dezbat acum la Parlament.
Ambasadele nu vor mai avea doar brief-uri unilaterale cu evoluţia luptei anticorupţie, ca formă ascunsă de colonialism democratic. Cum rămâne treaba ca un ambasador, precum cel al Suediei, să nu ştie că un fost judecător al Curţii Constituţionale a fost arestat, fiind învinuit de „deţinere ilegală de fermă de struţi“, sau cine ştie ce minune, în realitate fiind pus sub o acuzaţie diafană, doar pentru că s-a opus Legilor Big Brother, de urmărire a cetăţenilor?
Timpul publicităţii internaţionale a cazurilor de corupţie se va încheia. Noua lege nu face niciunde referiri la funcţia de agenţie de tefelit ţara în presa străină.
E greu de crezut că agenda Laurei Codruţa Kövesi este una 100% românească. În condiţiile în care toate cazurile de corupţie ale marilor corporaţii internaţionale s-au încheiat cu NUP, răspunsul vine de la sine.
În vara anului 2011, fostul ambasador al Franţei la Bucureşti, Henri Paul, i-a conferit procurorului general al României, Codruţa Kövesi (numită în această funcţie când avea 33 de ani – n.r.), Ordinul Naţional al Meritului în grad de ofiţer, spunând că procurorul general reprezintă un pariu câştigat al tinerelor generaţii ale acestei ţări.
De altfel, susținerea din partea Ambasadei SUA, și nu numai, a fost o constantă a activității Laurei Codruța Kövesi.
Kövesi a fost un cal de bătaie pentru o etapă. Urmează un alt nivel. Sistemul s-a folosit de ea şi acum o dă de-a dura. E greu de crezut că Iohannis nu a avut ample consultări cu diviziile societăţii în civil.
Procurorul-şef al DNA va fi numit, la fel ca în lumea occidentală, la propunerea ministrului Justiţiei după consultarea CSM. Preşedintele – conform noului articol din CPP – va avea dreptul să refuze doar o dată, motivat, un nume. A doua oară va trebui să înghită în sec şi să semneze. Ca notarul. Vorba lui Cristian Tudor Popescu.
Mulţi se întreabă ce va urma.
Ministerul Justiţiei a postat un anunţ că, începând de ieri până pe 23 iulie 2018, procurorii îşi pot depune dosarele de candidatură, care vor trece printr-un filtru de experţi. Viitorul candidat trebuie să nu fi avut nicio procedură disciplinară, sancţionată de forul magistraţilor, pentru abateri de la etica profesională. Postul de procuror-şef este practic scos la concurs. S-a început procedura de selecţie a celor mai buni procurori, cu un plan de management la vedere, nu scris în laboratoarele secrete. La sfârşitul lunii iulie vom afla cine va conduce lupta anticorupţie, pe alt nivel, mult mai profesionist.
Micuţa Barbie a luptei anticorupţie iese de pe scenă. În întuneric. Mulţi deja s-au lepădat de ea. Au zis că demiterea e o acţiune firească pentru a nu stârni turbulenţe. Aceiaşi lideri care îi dedicau osanale şi o ridicau pe strapontină.
Peste o lună nimeni nu-şi va mai aminti că a existat odată o Zeiţă a dreptăţii, în formă de epolet, care punea pe rotisor adversarii Sistemului.
E timpul unor noi garderobe, alungarea costumierilor şi a scenariştilor de serviciu. Filmul cu James Bond s-a terminat. Urmează alte filme mult mai interesante, cu procurori adevăraţi, nu fabricaţi.