Fara sa posede un centru ierarhic sacerdotal, asa cum e cazul crestinismului catolic sau ortodox, religia islamica se prezinta in Occident ca o retea de centre conectate, dar posedand o larga autonomie. De la imami importati din tarile Orientului Apropiat pana la ONG-uri constituite potrivit legislatiei europene, religia islamica se insinueaza in viata unei societati pentru care principiul separarii religiei de stat e fundamental. Credinciosii mahomedani provin din societati in care acest principiu nu a fost exersat. Vor fi ei capabili sa se plieze pe modelul occidental? Va reusi Europa sa ii integreze cu adevarat? Multitudinea centrelor islamice blocheaza un dialog eficient al statului cu reprezentantii acestei religii. Aceeasi dispersare permite aparitia unor ideologii extremiste fara ca ansamblul credinciosilor sa sesizeze acest lucru. Romania are o situatie speciala, o experienta diferita, datorita convietuirii cu islamul pe durata a opt secole. Ar putea ea folosi Europei? Interviul de fata, luat domnului Iusuuf Murat, Muftiul-sef al Cultului musulman din Romania, se poate constitui intr-o explorare a unei astfel de posibilitati.
» Domnule Iusuuf Murat, religia musulmana este prezentata la nivel global ca un factor cu importante implicatii politice, dar si economice, de ce?
— Religia islamica, intr-adevar, are un impact deosebit in intreaga lume. Asa cum bine cunoastem, este una dintre cele trei religii monoteiste. Are un numar de peste un miliard de credinciosi si, bineinteles, ca orice religie, ca orice confesiune, poate avea un impact in societatea unde ea isi are adeptii.
» Nu credeti ca exista o prea mare presiune pe care credinciosii islamici o exercita asupra statelor? Iata, in Europa au fost diferite discutii in acest sens.
— Cunosc foarte bine situatia musulmanilor din Europa, dar pe mine ma intereseaza situatia musulmanilor din Romania. Musulmanii traiesc de mai bine de opt secole pe aceste meleaguri. De cand s-au asezat si pana acum, si istoria ne poate confirma acest lucru, ei n-au exercitat nici o presiune la adresa statului roman. Modelul care exista in Dobrogea eu cred ca nu-l putem intalni in nici un colt al lumii. Este un model unic, un model interetnic si interreligios, si de aceea musulmanii din Romania nu fac presiuni asupra statului roman, ba chiar ei se bucura de toate drepturile. si aici pot face o comparatie intre musulmanii care traiesc in Romania si cei care traiesc in Occident. De doi ani de zile, de cand sunt ales in aceasta functie, am construit cu sprijinul Ambasadei turce si cu sprijinul oamenilor de afaceri turci un numar de peste unsprezece turnuri, minarete, diferite moschei. Bineinteles, aceste constructii s-au facut cu avizarea institutiilor abilitate in domeniu, si, bineinteles, cu avizarea statului roman. In Europa nu se permite, din pacate, acest lucru. De aici putem spune ca de fapt democratia in adevaratul ei sens, desi democratia pe care o are Romania e o democratie tanara, este intalnita la noi, in Romania. Drepturile care ne sunt acordate sunt drepturile pe care unii musulmani din anumite tari din Europa, din Balcani, nu le au. si pot da multe exemple, facand comparatie intre aceste cazuri, dar nu este cazul. In numele comunitatii musulmane, doresc, cu acest prilej, sa multumesc statului roman pentru toate drepturile pe care ni le-a acordat si pe care ni le acorda in continuare.
» Deci credeti ca, de fapt, cheia care ar duce la o buna intelegere intre stat si credinciosii musulmani ar fi o libertate adecvata religiei lor, lucru care ar duce si in Europa la o detensionare a relatiilor dintre ei si stat.
— Fiecare incearca sa-si dobandeasca drepturile sale, si ca si comunitate si noi incercam sa obtinem drepturile noastre. Asta ar fi una dintre cauzele care duc la tensionarea relatiilor dintre stat si comunitatea respectiva, dar, problema se complica… daca statul acorda totalmente drepturi, fara a le limita, pot aparea probleme pe viitor. Daca statul acorda drepturi nelimitate, poate aparea extinderea extremismului. Bineinteles, statul trebuie sa dea anumite drepturi, dar in acelasi timp comunitatea trebuie sa stie sa le gestioneze pe acestea si, la randul lui, statul, dupa parerea mea, trebuie sa controleze felul in care le foloseste, cum le pune in aplicare comunitatea respectiva. Din pacate, cred ca in Occident unele dintre state au vazut pericolul pe care il au deja la usa, in interior. Probabil de aceea unele drepturi sunt ingradite. In Romania, la ora actuala nu este cazul de asa ceva. Dar, din pacate, anumite grupari religioase se extind mult aici, in Romania, si poate dupa cinci-zece ani si Romania va deveni o tara similara uneia din Occident.
» Credeti ca ar putea sa apara si la noi tensiuni?
— Nu cred ca s-ar ajunge pana la tensiuni, dar pot aparea anumite probleme in cadrul comunitatii musulmane, probleme interne, care pot afecta pe viitor siguranta nationala a statului.
» Ati putea sa-mi dati un exemplu?
— La ora actuala, deja mass-media si publicul din Romania cunosc problema comunitatii musulmane, exista o neintelegere in sanul comunitatii in ceea ce priveste atributiunile pe care le are institutia Cultului musulman, care ii reprezinta pe toti musulmanii si anumite organizatii nonguvernamentale tot musulmane care isi desfasoara activitati religioase pe teritoriul Romaniei. Este o problema pe care eu, personal, am incercat sa o rezolv pe care amiabila, pe calea intelegerii intre noi, dar din pacate acest lucru nu s-a putut. si in mass-media au aparut foarte multe articole referitoare la aceste probleme ale comunitatii. Pot spune ca ei au declarat deja in mod deschis un conflict cu institutia oficiala care ii reprezinta pe musulmani si care este recunoscuta de statul roman, si presupun ca toate aceste probleme iarasi se leaga de acele drepturi pe care trebuie sa le acorde statul. Deci acorzi un drept sa-si intemeieze o fundatie, dar – este parerea mea personala – trebuie sa si controlezi activitatile acelei fundatii.
» Astfel de grupari ar putea deveni extremiste?
— Exista un pericol pe viitor de extindere a extremismului religios in Romania si de infiltrare a acestuia in toate structurile comunitatii musulmane. Exista un sistem de organizare complet diferit al musulmanilor din Romania, al musulmanilor din Balcani fata de cei din Occident. In ce tara v-ati duce dumneavoastra din Occident, si aici pot sa dau exemple Germania, Franta, Anglia etc., nu puteti intalni muftiate, acest sistem de organizare care a ramas de pe timpul Imperiului Otoman. Exista un lider spiritual care e denumit muftiu, cum sunt eu la ora actuala, care ii reprezinta pe toti musulmanii, pe cand in celelalte tari din Occident puteti intalni anumite ONG-uri care isi aduc anumiti lideri religiosi, imami, din tarile lor. Sunt ONG-uri care vin din Turcia, sau din alte tari islamice, si isi aduc liderii, imamii lor.
» Si nu exista nici un centru, nici o conducere…
— Sunt anumite centre islamice culturale, dar conducerile sunt pe plan local, si atunci statul intampina dificultatea de a intra in contact cu un lider spiritual musulman. In Occident se pune problema in acest sens.
» Nu are cu cine sa dialogheze…
— Exact. Pe cand in Romania situatia este total diferita. Exista un alt sistem, la fel si in Bulgaria, exista un muftiu general. In Orientul Apropiat, fiecare tara isi are propriul sistem de organizare. In unele state, muftiii sunt numiti de catre stat, fiind tari majoritar islamice, in altele se aleg, difera de la un stat la altul.
» Dar sistemul este centralizat?
— Da, este centralizat, iar liderul spiritual, muftiul general din acea tara, are direct legatura cu seful statului, cu primul ministru, cu regele, cum este cazul Arabiei Saudite, si asa mai departe. Noi acum daca ne-am integrat in Uniunea Europeana nu inseamna ca trebuie sa aplicam sistemul de organizare pe care il au musulmanii din Europa. Toata problema pleaca de aici. Daca statul ar putea controla aceste organizatii nonguvernamentale, daca ar controla ideile pe care acestea le pun in practica si incearca sa le explice enoriasilor, eu cred ca n-ar mai aparea conflicte interreligioase.
» Dar e foarte greu sa controlezi ideile unor oameni. In momentul acela putem vorbi imediat despre cenzura, despre lipsa de libertate religioasa.
— Aici vreau sa ajung. Ce intelegem noi prin cenzura, prin libertatea religioasa, ce intelegem prin libertatea de exprimare? Voltaire spunea ca omul "este condamnat la libertate". Ce intelegem noi prin acest lucru? Noi suntem liberi sa ne exprimam, dar libertatea noastra este ingradita. Daca nu ar fi ingradita, deci daca noi am fi liberi fara restrictii, de ce ar mai exista legi, de ce mai exista o Constitutie? De ce mai exista semaforul rosu? De ce nu trecem de fiecare data cand vrem noi? In concluzie, libertatea omului de a se manifesta, de a-si exprima punctul de vedere este limitata de libertatea celuilalt. si de aici apar toate problemele. Noi acum nu facem o cenzura asupra persoanelor care doresc sa-si exprime punctul de vedere sau sa-si exprime ideile lor religioase, dar ce fel de idei religioase propaga aceste persoane?
» Daca sunt cu adevarat idei religioase...
— Daca sunt cu adevarat religioase… pentru ca, din pacate, la ora actuala, Coranul este interpretat pentru ca unii sa-si atinga scopul personal. Cand vorbim despre islam, noi trebuie sa ne referim de fapt la sensul adevarat al cuvantului islam.
» Care este sensul adevarat?
— Inseamna pace, supunere in fata divinitatii, traire in pace cu cei din jurul nostru.
» Teroristii interpreteaza o sura care se refera la razboiul sfant, si pe aceea o folosesc drept justificare.
— Intr-adevar, sunt versete in Coran, dar ce spun ele? Primul verset este pentru pace, ne indeamna sa traim in pace, dar daca cineva vine asupra noastra si declanseaza razboi asupra unei tari, atunci exista, firesc, acest sistem de autoaparare. Atunci se poate numi Jihad. Dar nu sa te duci intr-o anumita tara neislamica, sa-ti pui bomba si sa te arunci in mijlocul multimii. Acela nu este Jihad.
» Cum l-ati numi dumneavoastra?
— Este un act terorist. Barbar. Pentru ca in Coran se spune ca cel care ucide un suflet nevinovat ucide o intreaga societate. Deci, vedeti dumneavoastra, cum sunt manipulate, cum sunt interpretate versetele pentru interesele lor? Ei se autodenumesc martiri. Noi, daca oprim extinderea ideilor extremiste, inseamna ca putem opri orice act de terorism. Este parerea mea personala. Eu va dau exemple, din discutiile pe care le-am avut si din intalnirile la care am participat, cand vine un lider spiritual, enoriasii il asculta, il respecta, pentru ca liderii spirituali sunt respectati in comunitatile musulmane, si te indeamna pe tine sa mergi intr-o anumita tara, sa te lupti sau sa-ti legi bomba sa te arunci in aer! Omul de rand ii accepta ideea si crede in ea. si face ceea ce spune el! De aceea eu merg intai pe acest principiu. Intai trebuie sa oprim extinderea acestor idei teologice.
» In Romania a existat o stransa colaborare intre dumneavoastra si diferitele confesiuni crestine in proiectele pe care le-au desfasurat in plan public. Ultima actiune de mare notorietate a fost sustinerea prezentei icoanelor crestine in scoli. De ce ati sprijinit un astfel de proiect?
— Am sa va spun o gluma. Cand merg la slujbe, mai stau de vorba cu tinerii. Unul dintre ei, convertit la islam, mi-a spus: "Domnule muftiu, dar dumneavoastra mergeti de mai multe ori la biserica decat veniti la geamie". Va dau o astfel de idee ca sa vedeti ce gandesc acesti tineri, cu ce fel de idei sunt ei injectati si va dau si un raspuns… probabil ca eu merg mai mult la biserica decat la geamie, de aceea am sustinut prezenta icoanelor.
» Foarte serios vorbind, de ce ati sprijinit prezenta icoanelor in scoli?
— Eu am studiat religia in Romania, am inceput s-o studiez aici. In 1983, tatal meu a plecat in pelerinaj. Nu era activist de partid. Era un simplu cetatean roman de la tara, care isi dorea sa puna in practica unul dintre principiile islamului, care este plecarea in pelerinaj, vizitarea locurilor sfinte din Mecca si Medina. Dupa ce tatal meu s-a intors, in familie exista practicarea religiei. Am vazut-o pe bunica mea cum se ruga, ca si pe tatal meu, desi era la o varsta tanara, de 40 de ani. Dar am vazut ca exista o retinere in timpul rugaciunii, sa n-o vada cineva. Mi-am dat seama, copil fiind, ca traiam intr-o perioada in care religia era cenzurata. Ascultam in acea perioada Vocea Americii, Europa Libera si asa mai departe. si, bineinteles, stiam de drepturile care sunt in alte tari. Am suferit o perioada destul de grea. Toate cultele au intampinat aceste probleme in Romania. Iar dupa ’90, cu voia lui Dumnezeu, am fost martorii acestei libertati si traim aceasta libertate si de ce sa nu ne expunem credinta, religia, care a fost cenzurata o perioada destul de lunga, si in public? De ce anumite institutii oficiale, de stat, sa nu aiba anumite insemne religioase? Noi suntem adeptii altei religii, dar nu ne-a deranjat niciodata prezenta icoanei in scoli, intr-una din institutiile de stat. De ce? Pentru ca este un simbol al religiei. Pentru ca religia islamica pe noi ne indeamna si ne invata sa respectam simbolurile religioase ale fiecarei religii. Acesta este mesajul pe care il da religia islamica. si de aceea, daca noi am putea sa ne respectam unii pe altii, nici nu ar apareau atatea probleme. Aici este esenta.
Model interetnic
Cunosc foarte bine situatia musulmanilor din Europa, dar pe mine ma intereseaza situatia musulmanilor din Romania. Musulmanii traiesc de mai bine de opt secole pe aceste meleaguri. De cand s-au asezat si pana acum, si istoria ne poate confirma acest lucru, ei n-au exercitat nici o presiune la adresa statului roman. Modelul care exista in Dobrogea eu cred ca nu-l putem intalni in nici un colt al lumii. Este un model unic, un model interetnic si interreligios, si de aceea musulmanii din Romania nu fac presiuni asupra statului roman, ba chiar ei se bucura de toate drepturile. si aici pot face o comparatie intre musulmanii care traiesc in Romania si cei care traiesc in Occident.
