Cum va fi anul 2021 pentru români ?

Marius Ghilezan Actualizat: 06.01.2021 - 06:44
Marius Ghilezan

Puțini au înțeles furia focurilor de artificii din noaptea Anului Nou. Românii au dat o ripostă. Mai mult nu se mai poate. Răbdarea e la cotele de avarie. Ce va fi în 2021?

Share

În condițiile în care experții internaționali nu regăsesc premise inflaționiste în plan global, România face opinie separată. Anul trecut am avut una dintre cele mai ridicate rate dintre țările europene.
Scumpirile la energie, carburant și țigări reprezintă primele șocuri ale începutului de an. Totuși, încă nu se poate vorbi despre o situație alarmantă, dar explozia e la un OUG distanță.

Resursele umane ale companiilor nu știu că salariul minim s-a modificat

Guvernul a acordat 40 de lei, nici măcar prețul la două pachete de țigări, în plus la salariul minim pe economie, iar funcționarilor publici li s-a spus că se îngheață salariile. A acordat 40 de lei, vorba vine. Monitorul Oficial nu știe de așa ceva,
Pentru cei care nu știu, legea salarizării unitare prevede creșteri în trepte anuale. Nu interesează pe nimeni că demnitarii nu vor ridica mai mult la leafă. Oricum ei nu plătesc carburanții.  
Mesaje de tipul “Guvernul Cîțu salvează economia” au umplut pereții clădirilor din București. Momentan, binele e doar vopsit, nu și monentizat în buzunarele oamenilor, siliți să scoată lei în plus la accizele, atât de hrănitoare pentru bugetul public.

Ce va urma?

Justiția va fi făcută arșice. Se va desființa orice control civil asupra magistraților. Prin perversiuni legislative, guvernarea “dă dreapta,” datoare serviciilor secrete, îi va recompensa pe prestidigitatori cu controlul asupra judecătorilor.

Crește curentul conspiraționist

Campania de vaccinare va adânci falia dintre români. Din lipsa unor vectori credibili de comunicare, antivacciniștii vor ocupa spațiul public. Vor crește teoriile conspiraționiste și se va da apă la moară celor care cred că noul virus face parte dintr-un nou război mondial.
Vaccinarea românilor se va face cu un produs novator pe bază de ARN. Într-un alt editorial voi explica cititorilor, că injecțiile cu noul compus organic nu va duce la creșterea mânuțelor, nici la extragerea informațiilor genetice, pentru a fi duse în laborator și apoi prelucrate, modificate și reinjectate la rapel.

Împrumuturile publice și accizele

Florin Cîțu va continua politica de împrumuturi pentru a menține deficitul balanței comerciale, în limite rezonabile.
Salariile bugetarilor și pensile românilor trebuie plătite. Din cele 300 de milioane de lei, strânse în anul 2021 din accize, guvernul nu acoperă deficitul Casei de pensii, darmite să lanseze un program masiv de investiții, capabil să creeze 400.000-500.000 de noi locuri de muncă.


Vocile lumii:
“Majoritatea înjghebată după alegerile din 2020 la București va rezista în 2021 pentru că aceleași elemente care au creat-o, președintele liberal și părțile din servicii secrete amestecate în politică nu au o alternativă la ea. Dar avînd în vedere slaba ei coeziune programtică și și mai slaba reprezentare publică (vreo 15% din electorat) nu va realiza lucruri majore. USR+ va continua o agendă populistă menită să le crească performanța la alegerile viitoare care va deturna atenția de la subiecte reale și va consuma energie pentru pseudosubiecte ca numărul de parlamentari, noi referendumuri inutile”(Alina Mungiu Pipiddi, România curată)


Dacă ar fi ceva de recomandat e să ne punem centura de siguranță și să cheltuim mai puțin

Câți angajați plătesc un pensionar?


Multă lume nu înțelege de ce România are nevoie de împrumuturi. Orice gospodărie are venituri și cheltuieli. Când cheltuielile cresc, oamenii se împrumută, își pun gaj o serie de valori.
Marele pericol e să nu ajungem în incapacitate de plată. România nu are un sistem de alternanță la putere, ca în Grecia, unde elitele au schimbat garda politică, atunci când creditorii au sosit să-și ia în posesie insulele.
România are 5.125.000 de pensionari și 5.608.000 de salariați. Adică, spus în clar, fiecare salariat plătește pensia unui pensionar. În medie, fiecare salariat român ia un salariu brut de 5.452 de lei, conform buletinului INS din luna decembrie, din care plătește o contribuție la pensie de 25%, adică  de 1.363.
Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș - plătite de casele de pensii), conform ultimului buletin INS, a fost de 1.505 de lei.
Diferența de 142 de lei trebuie acoperită de undeva.

Nevoia de fonduri în plus la bugetul de pensii

Dacă ar crește numărul salariaților, s-ar putea diminua deficitul. În condițiile stagnării forței de muncă, cele 727.000.000 de lei lipsă la buget trebuie acoperite de undeva. Și de aici marea dispută, deloc explicată, cu împrumuturile.
Cu actualul program de guvernare, statul nu are altă opțiune și basta. Restul e populism și demagogie.
Actuala formula guvernamentală nu va identifica nici o sursă substanțială nouă de venit. Liberalii nu vor suprataxa averile ilicite, nu vor mări impozitul succesiv și nu vor avea curajul, de frica spiralei inflaționiste, să mărească TVA. Păi și atunci?
La proiecția de buget, Moșu’ a fost darnic doar cu familia Voiculescu. Prin numirea nepotului ca ministru, sănătatea va beneficia de o halcă de 6 % din PIB, cea mai mare din istorie. Dar după cum se știe, unchiul e lobby-stul marilor companii farmaceutice. Dacă imperialiștii refuză să mai plătească taxa de clow-back, nu va avea Cîțu mai puțini bani la buget?

Vești bune


Singura veste bună e că românii pot să-și suspende ratele la credite cu nouă luni. Pentru cei care au făcut opțiunea în iunie mai beneficiază de trei luni, timp în care no vor plăti nicio dobândă sau vreun comision bancar. Peste 550.000 de români au beneficiat anul trecut de această prevedere guvernamentală. Amânarea însă a plății sumelor restante va împovăra creditorul la reluarea scadențarului. Numai că românul nu prea are grija zilei de mâine și nici nu face socoteli prea complicate.
Dacă ar fi ceva de recomandat e să ne punem centura de siguranță și să cheltuim mai puțin. Dar românul nu știe să strângă cureaua.