Astăzi, specialiştii şi politicienii europeni vorbesc despre un paradox suedez.
Dacă la începutul pandemiei, guvernul de la Stockholm era aspru criticat pentru că a lăsat virusul să zburde liber prin lume, astăzi, după cinci luni, oamenii de decizie din diferitele state se întreabă dacă e viabil modelul suedez.
Suedia era piaza rea a Nordului, acum dă lecţii
În luna aprilie, Suedia avea de 12 ori mai multe cazuri decât ţările nordice vecine – Norvegia, Finlanda şi Danemarca. Acum, graficele înregistrează scăderi masive ale noilor îmbolnăviri.
Potrivit cifrelor transmise Centrului European pentru Prevenirea Bolilor și Contol (ECDC), Suedia a înregistrat în medie 12 cazuri noi pe milionul de persoane, în ultima săptămână, comparativ cu 18 în Danemarca și 14 în Norvegia.
Suedezii sunt altfel decât românii
Numărul deceselor este în medie de două până la trei pe zi, în scădere de la vârful din aprilie de peste o sută pe zi.
În comparaţie, România are 8 noi infectaţi la milion şi coeficientul tot creşte şi aproape 40 de morţi pe zi.
Suedia a fost cea mai liberă ţară din punct de vedere al restricţiilor. Şcolile nu s-au închis. Restaurantele au funcţionat. Măştile nu au fost obligatorii.
Guvernul de la Stockholm a dat doar recomandări de distanţare socială şi de izolare pentru persoanele în vârstă. În rest, viaţa a mers normal.
Johnson se uită chiorâş şi nu pricepe
Presa britanică are în aceste zile lungi comentarii despre strategia suedeză de abordare a pandemiei, mai ales că la începutul acesteia, Boris Johnson viza o abordare similară, dar a fost oprit din drum de epidemiologii lui Fergusson, care i-a arătat o planşă premierului cu un prezumtiv total de 500.000 de morţi.
Johnson a ascultat de recomandări. Astăzi, Marea Britanie are cele mai mari restricţii din lume. Englezii sunt extrem de speriaţi. Londra nu mai e ce a fost odată, un turbion de lume şi de viaţă, deşi din iunie restricţiile s-au mai diminuat.
Prevenţia – mama sănătăţii, cam aşa se spune
Doar că Suedia a riscat enorm. Criticile au fost exagerate, iar acum aceeaşi oameni se miră cum de au reuşit ca în Rinkeby-Kista, cea mai afectată suburbie din Stockholm, până la 18% dintre cei 530 de vârstă cuprinsă între 16-69 de ani, care au fost de acord să fie testați, aveau anticorpi.
Încă nu se poate vorbi despre o imunizare în masă, spun specialiştii, consultaţi de presa occidentală. Dar, totuşi, cum de suedezii au reuşit să se imunizeze atât de bine rămâne o enigmă pentru mulţi.
“Nu există o infecție pe scară largă în rândul persoanelor care nu prezintă simptome”, a declarat adjunctul dr. Tegnell la Agenția de Sănătate Publică din Suedia, Karin Tegmark Wisell, potrivit The Telegraph.
Cum s-au imunizat periferiile din Stockholm?
Stockholm, centrul pandemiei Suediei în lunile aprilie și mai, a înregistrat săptămâna trecută cel mai mic număr de cazuri noi din martie până acum.
2.500 de suedezi au fost selectaţi aleatoriu pentru a fi testaţi. Studiul a constatat că nimeni nu a avut o infecție activă cu Covid-19, comparativ cu 0,9% la sfârșitul lunii aprilie și 0,3% la sfârșitul lunii mai.
De ziua lui, Moş Crăciun va fi liber să zburde prin troienele suedeze
Spre deosebire de Danemarca și Norvegia, Suedia nu a instituit niciodată un blocaj, menținând grădinițele, majoritatea școlilor, barurilor, restaurantelor, magazinelor și birourilor deschise pe tot parcursul pandemiei. Agenția de Sănătate Publică din Suedia, care stabilește strategia, a considerat că este mai bine să se bazeze pe măsuri de distanțare socială voluntară și măsuri de autoizolare.
Sudezii sunt extrem de responsabili şi respectă întru totul recomandările autorităţilor. Dacă s-ar face un top al cuminţeniei, suedezii ar fi pe primul loc în lume.
Aţi văzut îmbrăţişări la nordici?
În plus, nordicii nu sunt latini. Pe vremea când nu era pandemia, prin cluburi nu găseai tineri grămadă, adunaţi ciorchine, îmbrăţişările şi pupăturile colegiale fiind rar văzute.
În cursurile mele de la Institutul Diplomatic şi de la alte instituţii de învăţământ aveam capitole speciale legate de zona intimă a fiecăruia.
Românii se mirau că spaţiul de restricţie pentru alţii, vital pentru un om, e de un metru şi jumătate. Acceptau greu ideea că în zona intimă pot intra doar membrii familiei şi atât.
Credeţi că aiurea a apărut mişcarea „give me a hug” tocmai la nordici?
Îmbrăţişările nu intră în conduita lor lumească şi de aceea iniţiatorii au avut un succes imens acum câţiva ani.
Se poate vorbi despre o imunizare de turmă?
Specialiştii ţările scandinave compară situaţiile din Norvegia, Danemarca, Finlanda, cu o serie de creşteri constante ale noilor cazuri, cu scăderile remarcabile din Suedia, dar nu se pronunţă şi nu trag încă linie.
Dr. Tegnell de la Agenția de Sănătate Publică din Suedia a promis că de Crăciun bătrânii pot petrece în siguranţă cu nepoţii sărbătorile, ceea ce e un anunţ mult aşteptat.
La sfârşitul săptămânii trecute, aceeaşi instituţie a publicat un nou raport privind prezenţa anticorpilor în sângele donatorilor. Acesta a arătat că proporția la nivel național de anticorpi a crescut încet din martie, ajungând la aproximativ șapte la sută din populație până la sfârșitul lunii iunie și aproape de doisprezece la 12% în Stockholm, zilele trecut.
Calculul suedezilor nu se potriveşte cu cel al ruşilor
Acelaşi doctor Tegnell a mai precizat că nu s-a reuşit compunerea încă a unui grup reprezentativ pentru a testa anticorpii. De aceea nu se poate pronunţa asupra vreunei imunizări în masă. Studiile sunt încă incipiente.
Suedezii nu sunt ruşii. Numără de zece ori pentru a da credit o dată.
La noi, e taman invers. Toţi se pricep la politică, fotbal şi coronavirus.
Înainte de a crede că doar mama natură decide cum se imunizează oamenii, ar fi bine să observăm diferenţa dintre noi şi ei. Comparativ cu România, Suedia un sector public eficient, un sistem medical de calitate, o densitate mică a populației, un mare număr de gospodării constând într-o singură persoană (cam 40%). Pe de altă parte, populația Suediei e foarte bătrână (cam 20% are de la 65 de ani în sus), statul e multietnic (o cincime din populație s-a născut în afara frontierelor), iar petrecerile nu se ţin la ei trei zile şi trei nopţi, ca la noi.
Dacă guvernul Orban comunică public printr-o entitate a unui serviciu secret, care nu a dat dovadă de profesionalism în cercetarea epidemiologică, atunci rămânem aşa, cum s-a stabilit. În voia vântului şi la cheremul furtunilor de citokine.
Suedezii caută fetele noastre, nu bărbaţii români suedeze
Nu vom fi niciodată Suedia, cum Suedia nu va avea niciodată femei frumoase ca la noi.
Dumnezeu când a rânduit lumea, cu unii a fost mai darnic la îndatoriri, cu alţii mai afabil la libertăţi.
Să ne iubim libertatea, mai presus decât frigul din casa lui Moş Crăciun!
Anul acesta sper să-l găsesc la el acasă şi să mai scap de făcut pe Moşul pentru copiii românilor.
